Inteligenţa artificială are potenţialul de a transforma orice sector de activitate iar a nega această realitate sau a amâna nejustificat luarea unor măsuri pentru a integra inteligenţa artificială în activitatea curentă înseamnă a face paşi siguri către ieşirea de pe piaţă, consideră Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB).
CCIB a organizat marţi un nou eveniment din seria Business Breakfast la Palatul CCIB, cu tema „AI BOOST: Cum să creşti afacerea folosind inteligenţa artificială”.
„Această ediţie este una aparent inedită. Aici, în acest Palat spectaculos, inaugurat în urmă cu 113 ani, vorbim, iată, despre AI. De fapt, preocuparea de a pune pe agenda publică subiecte de impact pentru comunitatea de business ne-a caracterizat întreaga activitate. În zilele noastre, fie că este vorba de îmbunătăţirea experienţei clienţilor, optimizarea lanţurilor de aprovizionare sau inovarea în produse şi servicii, inteligenţa artificială are potenţialul de a transforma orice sector de activitate. A nega această realitate sau a amâna nejustificat luarea unor măsuri pentru a integra inteligenţa artificială în activitatea curentă înseamnă a face paşi siguri către ieşirea de pe piaţă”, a declarat Iuliu Stocklosa, în deschiderea evenimentului, la care au participat numeroşi antreprenori, manageri şi experţi în tehnologie, potrivit unui comunicat al CCIB.
Invitatul special al ediţiei a fost Adrian Dragomir, fondator StartAI şi Termene.ro, expert în integrarea tehnologiilor AI în companiile din ţara noastră, care a vorbit pe larg despre cele patru valuri ale inteligenţei artificiale: automatizare, optimizare; scalare (de la optimizare la expansiune); înlocuire (depăşirea barierelor organice ale minţii umane); decide şi controlează.
Adrian Dragomir a subliniat, inclusiv prin prezentarea unor studii de caz, că automatizarea şi optimizarea proceselor generează un avantaj competitiv major. Totodată, a atras atenţia că acele companii care nu vor intra în acest prim-val anul acesta sau cel târziu anul viitor vor dispărea de pe piaţă. În opinia sa, vor fi afectate, îndeosebi, marketingul, segmentul de customer care, vânzările, dezvoltarea de produse, deciziile de management. De asemenea, Adrian Dragomir a punctat că procesele de polarizare se vor produce cu o viteză accelerată, unul dintre cele mai expuse domenii fiind cel al contabilităţii, în care în prezent activează circa 11.000 de jucători. În context, fondatorul StartAI a evidenţiat o serie de aspecte cărora antreprenorii trebuie să le acorde atenţie, de la oferirea de oportunităţi de reconversie profesională celor care-şi pierd locurile de muncă din cauza optimizărilor şi până la limitele pentru utilizarea inteligenţei artificiale, se arată în comunicat.
La rândul său, Iulian Manea, reprezentantul Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR), a vorbit despre demersurile făcute la nivelul Uniunii Europene (UE) în ceea ce priveşte reglementarea domeniului, astfel încât sistemele de inteligenţă artificială utilizate pe teritoriul UE să fie sigure, transparente, etice, imparţiale şi sub control uman.
Totodată, acesta a dat detalii despre Regulamentul privind Inteligenţa Artificială (AI Act), punctând practicile interzise, precum şi domeniile de sisteme încadrate în categoria celor cu risc ridicat, de la identificarea biometrică şi clasificarea persoanelor fizice, gestionarea şi exploatarea infrastructurilor critice, educaţie şi formare profesională, accesul la servicii esenţiale şi până la ocuparea forţei de muncă, gestionarea migraţiei şi administrarea justiţiei. În plus, a vorbit şi despre Regulamentul privind guvernanţa datelor la nivel european (DG Act).
Alex Mălureanu, co-fondator şi CMO Ascendia, companie românească listată la BVB, specializată în dezvoltarea de soluţii complete de e-learning, a prezentat oportunitatea oferită prin PNRR întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) de a-şi înscrie gratuit angajaţii la 9 tipuri de cursuri de competenţe în tehnologii avansate, punctând faptul că bugetul este de maximum 17.000 euro/firmă, pentru minimum 2.000 de IMM, din toate domeniile de activitate, cu excepţia acvaculturii, pisciculturii şi producţiei agricole primare.
Pentru a oferi oamenilor de afaceri o perspectivă corectă asupra acestui proces, în perioada următoare CCIB va organiza atât dezbateri pe tema reglementării domeniului, cât şi evenimente cu un profund caracter interactiv, axate pe prezentarea de bune practici şi cazuri de succes, menţionează documentul citat.
