Stresul profesional devine o amenințare majoră. Ritmul bolnav al muncii moderne și prețul plătit de economia europeană

Europa plătește scump neglijarea stresului la locul de muncă: aproape 10.000 de decese pe an atribuite riscurilor psihosociale, potrivit studiilor Institutului Sindical European (ETUI), și o povară economică de peste 600 de miliarde de euro pe an generată de problemele de sănătate mintală, conform OECD și Comisiei Europene. În aceste condiții, tot mai multe voci din zona sindicală, academică și instituțională susțin că această realitate nu mai poate fi tratată fragmentar, ci presupune intervenții legislative clare, comune la nivelul UE. 

Uniunea Europeană a documentat o creștere constantă a suprasolicitării psihice în rândul angajaților, iar datele confirmă că problemele de sănătate mintală influențează direct performanța companiilor și, implicit, economiile statelor europene. 

Unul dintre cele mai solide seturi de dovezi provine dintr-o serie de studii multidisciplinare derulate de ETUI, Institutul de cercetare și formare al Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC). Alte semnale de alarmă vin tocmai dinspre Comisia Europeană. Potrivit Sindicatului Serviciilor Publice Europene, care reprezintă sindicatele angajaților din instituțiile europene, un număr tot mai mare de angajați, chiar ai CE, suferă de epuizare profesională din cauza unei „sarcini de muncă extreme” cauzate de dorința Comisiei de a face mai mult cu mai puține resurse umane.

Pe baza acestora, mișcarea sindicală europeană avertizează că viitorul pachet legislativ privind locurile de muncă de calitate al Uniunii Europene trebuie să includă o directivă privind riscurile psihosociale. Aceasta ar trebui să stabilească obligații pentru angajatori de a identifica riscurile psihosociale prin evaluări constante, cu implicarea lucrătorilor și a sindicatelor.

Statistici depresive

„Epidemia de stres” la job ucide peste 10.000 de persoane pe an în Europa, potrivit analizei ETUI. Astfel, există 6.190 de decese anuale cauzate de boli coronariene, care sunt atribuibile riscurilor psihosociale la locul de muncă în UE-27 și în Regatul Unit, iar alte 4.843 de persoane își pierd viața prin suicid cauzat de depresia legată de muncă. Aceasta înseamnă că riscurile psihosociale reprezintă un pericol mai mare pentru lucrători decât accidentele fizice, care au ucis 3.286 de persoane în UE în 2022.

Femeile sunt afectate în mod disproporționat de riscurile psihosociale, cum ar fi orele lungi de lucru, insecuritatea locului de muncă și hărțuirea la locul de muncă. Există, de asemenea, un dezechilibru geografic, decesele legate de stresul la locul de muncă fiind mai răspândite în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.

În paralel, dimensiunea economică este mult mai mare decât lasă să se vadă cifrele privind decesele. La nivelul întregii Uniuni Europene, costul total al problemelor de sănătate mintală – nu doar al stresului profesional, ci incluzând întreaga gamă de tulburări mintale, de la anxietate și depresie la afecțiuni severe – este estimat la peste 600 de miliarde de euro anual. Această estimare provine din raportările OECD și din comunicările Comisiei Europene, care au adunat costurile medicale directe, cheltuielile sociale (indemnizații, concedii medicale, programe de suport) și pierderile indirecte generate de scăderea productivității și absenteism. În total, aceste costuri reprezintă aproximativ 4% din PIB-ul UE, procent care demonstrează de ce sănătatea mintală trebuie să devină o prioritate a politicilor europene. Un alt argument este că, arată tot studiile Uniunii Europene, nouă din zece companii iau măsuri de protecție a sănătății și securității la muncă doar atunci când există o obligație legală clară. Cu alte cuvinte, în acest domeniu „autoreglarea” nu funcționează.

Declin accentuat

La nivel european, presiunea la care sunt expuși angajații a crescut puternic după pandemie. Barometrul EU-OSHA, agenţia UE responsabilă cu colectarea, analiza și diseminarea informațiilor privind securitatea și sănătatea la locul de muncă, arată că 44% dintre angajați se confruntă cu mai mult stres decât înainte de COVID-19. În raportările recente, publicate cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, agenția indică faptul că peste 40% dintre angajați resimt presiune severă a timpului de lucru, aproximativ 1 din 3 consideră că eforturile lor nu sunt recunoscute, iar aproape 30% semnalează lipsă de cooperare sau comunicare, ceea ce reflectă continuarea – sau accentuarea – riscurilor psihosociale la locul de muncă. Munca remote, deși benefică în anumite privințe, a generat și ea noi provocări: lucrătorii de acasă sunt de șase ori mai predispuși să lucreze în timpul liber și de două ori mai predispuși să depășească limita de 48 de ore săptămânal. În ciuda acestor tendințe, mai puțin de 40% dintre locurile de muncă din UE au planuri de prevenire a riscurilor psihosociale. 

Țara angajaților stresați

În România situația arată mai rău decât în cele mai multe din statele Uniunii Europene. Un studiu recent al platformei iVox arată că 75% dintre angajați se simt stresați și suprasolicitați, iar 50% declară că sunt epuizați din cauza serviciului. Domeniile cele mai afectate sunt medicina, educația, contabilitatea și controlul traficului aerian – profesii caracterizate de responsabilitate ridicată și un ritm intens. Opt din zece angajați raportează simptome precum oboseală persistentă, migrene sau insomnie, semnele clasice ale suprasolicitării psihice.

Argumente pentru o legislație UE dedicată riscurilor psihosociale

• Peste 40% dintre angajații din Europa resimt presiune severă a timpului de lucru sau supraîncărcarea de muncă.
• 44% dintre lucrători susțin că se confruntă cu mai mult stres legat de muncă ca urmare a pandemiei de Covid-19  (barometrul EU-OSHA).
• Peste 40% din cazurile de depresie din UE și Regatul Unit pot fi atribuite factorilor psihosociali de muncă.
• Persoanele care lucrează în mod regulat de acasă sunt de șase ori mai predispuse să lucreze în timpul liber și de două ori mai predispuse să lucreze 48 de ore.
• Mai puțin de 40% dintre locurile de muncă au planuri de acțiune pentru prevenirea riscurilor psihosociale la locul de muncă în întreaga UE.
• Problemele de sănătate mintală generează o pagubă de circa 600 de miliarde de euro pe an pentru economiile europene.