STUDIU: Vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei va ajunge la 65 de ani. Stagiul minim de cotizare contributiv va fi de 15 ani

Vârsta standard de pensionare va fi de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, iar atingerea acesteia se va realiza prin creşterea eşalonată a vârstelor standard de pensionare, conform Proiectului de Lege privind sistemul public de pensii, publicat marţi seara pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare. Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condiţiile de înscriere la pensie pot opta pentru menţinerea în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Proiectul mai prevede că stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul complet este de 35 de ani. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea sa eşalonată.

„Începând cu data finalizării eşalonării prevăzute în anexa 5 la lege, stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege sunt majorate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă din România, la un interval de maxim 3 ani. În situaţia în care se constată o evoluţie pozitivă a speranţei de viaţă, Guvernul va lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creştere a speranţei de viaţă”, se menţionează în proiect.

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv şi care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare astfel: cu 6 luni pentru un copil născut şi crescut, cu un an pentru doi copii, cu un an şi şase luni pentru trei copii, cu doi ani pentru patru copii, cu doi ani şi jumătate pentru cinci copii, cu trei ani pentru şase copii şi cu trei ani şi jumătate pentru şapte copii şi peste.

Reducerea vârstei de pensionare se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.

Conform expunerii de motive, proiectul de lege cuprinde reglementări privind condiţiile de reducere a vârstei standard de pensionare pentru: activitate desfăşurată în fostele grupe I şi II de muncă, condiţii speciale/condiţii deosebite de muncă; persoanele cu handicap şi pensia anticipată.

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile legii, după cum urmează: cu 15 ani, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare; cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin 20 de ani; cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 5 ani. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar şi a satisfăcut serviciul militar.

„Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare”, se menţionează în Nota de fundamentare.

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii; altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca; accidentelor de muncă şi bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale, în cazul elevilor, ucenicilor şi studenţilor.

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aferent lunii pentru care se face plata.

„Pensia de invaliditate este o categorie de pensie care nu se acordă definitiv, aceasta fiind condiţionată de afectarea temporară a capacităţii de muncă a persoanei. Ca urmare, la ivirea riscului invalidităţii, se acordă o pensie de invaliditate supusă unor verificări permanente pentru a se constata dacă măsurile recuperatorii aplicate au determinat recuperarea capacităţii de muncă, iar persoana îşi poate relua activitatea. Întrucât pe timpul acordării pensiei de invaliditate nu se realizează stagii de cotizare în sistemul public, nu sunt îndeplinite condiţiile de stagiu complet de cotizare şi ca urmare nu se poate opta pentru o categorie de pensie ce este condiţionată de realizarea şi chiar depăşirea stagiului complet de cotizare. Pentru orice grad de invaliditate, în funcţie de natura afectării capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale, la propunerea medicului expert” se mai precizează în document.

Potrivit sursei citate, principalele aspecte urmărite de noul proiect al Legii pensiilor, vizează asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislaţie a unei formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice.

De asemenea, cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe menţinerea ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu şi lung să nu indice un risc ridicat.

Proiectul mai urmăreşte întărirea principiului contributivităţii astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională şi contribuţia la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat, asigurarea sustenabilităţii ţinând seama că ea trebuie aplicată tuturor beneficiarilor sistemului public de pensii.

„Aplicarea formulei de calcul doar pentru noii pensionari nu reprezintă o opţiune, deoarece excluderea de la aplicarea noii formule a pensiilor aflate în plată ar reprezenta o nouă inechitate, ceea ce ar genera noi nemulţumiri şi, pe cale de consecinţă, obţinerea drepturilor în instanţă”, se subliniază în expunerea de motive a proiectului.

Totodată, proiectul are în vedere identificarea de soluţii privind asigurarea unor pensii adecvate şi echitabile pentru toţi beneficiarii sistemului public de pensii corelate cu contribuţia acestora adusă în timpul vieţii active la bugetul asigurărilor sociale de stat.