SUA, în anticamera incapacității de plată. Ce arată datele de risc pentru România

Pentru prima dată în istorie, o  posibilă intrare în incapacitate de plată (default)  a SUA prinde contur, iar situația devine tot mai presantă. Janet Yellen, fosta șefă a Rezervei Federale, acum la conducerea Trezoreriei SUA, a catalogat ca fiind „destul de slabe” șansele ca plățile să poată fi făcute până la jumătatea lunii iunie. Există chiar riscul ca acest lucru să se întâmple chiar mai devreme, începând cu 1 iunie, în funcție de evoluția greu de previzionat a încasărilor și cheltuielilor.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, un alt semnal de alarmă ar fi avertismentul celor de la JPMorgan asupra riscului instalării panicii pe piețele financiare, în cazul unui default. „Acest lucru ar afecta contractele, garanțiile, casele de compensare și clienții, potrivit declarațiilor directorului general al instituției financiare. JPMorgan, cea mai mare bancă americană după active, a constituit un comitet care se întrunește zilnic, începând din 21 mai, și va trece la trei ședințe pe zi în perioada următoare”, precizează Claudiu Cazacu.

Republicanii și democrații trebuie să se pună de acord

Nu lipsa efectivă a banilor sau a capacității de a obține resurse ar fi problema, ci utilizarea unui mecanism politic pentru a ridica limita totală a împrumuturilor permise. Mai exact, este nevoie de armonizarea propunerilor de buget ale celor două tabere politice, democrați și republicani, care își canalizează resursele pentru a obține, sub constrângerea timpului limitat, avantaje pentru propriile seturi de măsuri fiscale, și, implicit, pentru proprii alegători. Republicanii doresc reduceri ale cheltuielilor, pe care democrații le consideră prea aspre pentru programele de educație și sănătate. Pe de altă parte, propunerea democraților de creștere a taxelor pentru cei cu venituri ridicate întâlnește opoziția fermă a republicanilor.

În lipsa unui acord pentru ridicarea plafonului, SUA ar putea decide să oprească, în primă fază, plățile publice în sectoare precum protecția socială, sănătatea sau apărarea. Acest lucru nu ar constitui un default din perspectiva deținătorilor de titluri de stat, însă ar crea premisele unei scăderi de rating, mai ales că în 2011 S&P a coborât cu o treaptă calificativul suveran al SUA în condiții similare. Potrivit consultantului XTB România, chiar și această etapă ar avea consecințe economice importante, cu restrângeri de venituri, creșteri ale ratelor la credite și, dacă situația se prelungește mai mult de câteva săptămâni, un risc major de recesiune.

Repercusiunile pentru sistemul financiar global

O neplată a obligațiilor către creditori ar fi însă un eveniment de mare amplitudine, un tsunami pentru piețele financiare. „Chiar dacă ar fi o situație temporară – e de presupus că cele două tabere ar ajunge rapid, ulterior, la un acord, pentru a limita daunele – efectele ar fi de mare amploare, și nu doar pentru SUA, ci pentru sistemul financiar global. O explozie a costului datoriei ar bulversa piețele creditului din aproape întreaga lume, ar declanșa plăți pentru instrumente derivate care acoperă riscul de neplată și pierderi în piețe de trilioane de dolari de derivate, unde stabilitatea relativă a dobânzilor e esențială. Totodată ar induce fluctuații violente pe bursele din SUA și din întreaga lume”, subliniază Claudiu Cazacu.

În 2011, între 22 iulie și 8 august, în timpul blocajului referitor la plafonul de datorie de atunci, indicele bursier S&P500 a pierdut aproape 17%. Dacă o situație similară s-ar repeta, față de capitalizarea actuală, doar pentru S&P500 pierderile ar ajunge la 5,95 trilioane de dolari. E important de reținut că, atunci, investitorii erau preocupați și de criza datoriei suverane în Europa. De asemenea, în 2011 nu s-a ajuns efectiv la default, deci procentajul declinului nu este de neimaginat astăzi. Potrivit administrației de la Casa Albă, un default de scurtă durată ar duce la o pierdere de 0,6% din PIB și la dispariția a 0,5 milioane de locuri de muncă, în timp ce unul îndelungat ar însemna 8,3 milioane de locuri de muncă pierdute și un declin de 6,1% din PIB, sau 1,61 trilioane de dolari.

Potrivit Moody’s, chiar și o formă scurtă de default ar crește șomajul la 5%, de la 3,5% în prezent. Mecanismele de creditare către populație și firme, unde titlurile de stat au rol esențial, ar fi afectate.în scurt timp, acest lucru ar determina frânarea severă a activității economice, atât la nivel regional, cât și în marile centre urbane.

În condițiile unui default tehnic, în care piețele păstrează încrederea că se va reveni rapid la o reluare a plăților, daunele ar fi totuși considerabile, și fiecare zi de prelungire a situației ar crește riscul unei recesiuni globale.

Creșterea costurilor de împrumut pentru SUA

CDS-urile (Credit Default Swap) pe 5 ani ale SUA, instrumente care arată cât de mare este riscul perceput de intrare în incapacitate de plată, au ajuns luni la 64,18 puncte de bază (pb), de la 16 pb acum un an. În prezent, sunt peste cele ale Germaniei, aflate la 12,66 puncte, ale Franței, la 26,96 puncte sau Spaniei, la 53,45 pb. Grecia, care a avut nevoie de restructurări masive ale datoriei publice în ultimul deceniu, este la 92,63 puncte, iar Italia, cu o datorie publică de 144,4% din PIB, la 110,98 pB. „Vecinii” de zonă de risc ai SUA sunt țări față de care se afla, în mod tradițional, la mare distanță în percepția investitorilor.

O categorie de investitori ar beneficia masiv de pe urma ratării plăților de către SUA pentru cel puțin 3 zile, conform regulilor asociației ISDA (International Swaps and Derivatives Association): cumpărătorii de „asigurare” sub forma CDS-urilor.

Rezerva Federală ar putea avea un plan de rezervă pentru a opri declanșarea efectului de domino, care ar cuprinde piețele financiare și apoi economia reală, și nu numai în SUA. Instituția ar putea scoate din circulație seriile de titluri de stat intrate în default, prin cumpărarea lor sau prin schimbul cu alte serii pe care le deține deja. La finalul lunii mai ajung la maturitate titluri de stat de 90 de miliarde de dolari, iar în iunie, titluri de 138 miliarde de dolari, potrivit unor estimări.

Sentimentul la nivelul României este de incertitudine masivă

 În România, percepția investitorilor s-a modificat în ultimele luni, CDS-urile fiind în scădere, luni, la 63,44 puncte pe 1 an, de la  294,5 puncte în octombrie anul trecut. Totodată, CDS-urile pe 5 ani erau luni la 218,52 pb, de la vârful de 433,2 puncte în septembrie anul trecut.

Drumurile au fost diferite: dacă investitorii s-au relaxat în privința riscului de neplată a datoriei României, au devenit tot mai preocupați de SUA. Totuși, recent, în România și în regiune s-au observat presiuni de depreciere a cursului de schimb.

Un mediu de risc în creștere ar putea pune presiune suplimentară pe cursul valutar. În cazul unui default, fie și de scurtă durată, mișcările pe piețele de capital ar fi tumultuoase.

Țările îndatorate ar resimți o povară și mai accentuată a creditului, și chiar și o mai mare dificultate în a-și acoperi deficitele, iar anumite corecții macro s-ar face brusc, nu treptat. Mediul economic ar primi o lovitură, transmisă peste Ocean și în Europa, mărind provocările într-o perioadă de vulnerabilitate, cu deficite atât în plan bugetar, cât și comercial.

Confruntați cu riscuri greu de calculat și de mare amploare, investitorii au ales, pe bursele din SUA și Europa, să se concentreze asupra scenariului de găsire a unei soluții în ultimul moment, la fel ca în alte momente economice. Dacă, însă, se va dovedi că „de data aceasta este altfel”, costurile pentru economie și piețe, în SUA, România și în lume, ar fi de mari proporții. În evaluarea noastră,ipoteza principală rămâne de acord în „ceasul al 12-lea”. Chiar și așa, alternativa e prea aproape și prea presantă pentru a fi liniștitoare.