Succesul SGR duce România în clubul select al campionilor reciclări

Sistemul de Garanție – Returnare (SGR) este deja cel mai eficient program lansat de autoritățile din România în domeniul protecției mediului. După doar un an de la implementarea acestuia, rata de colectare a ambalajelor a ajuns la 84% și, lună de lună, continuă să crească. Cu toate că beneficiile acestui mecanism sunt evidente, iar succesul este unul neașteptat, mai sunt lucruri care trebuie reglate pentru a obține o performanță și mai bună. Aceste aspecte au fost discutate în cadrul conferinței naționale „SGR la un an. Evaluare, învățături și direcții viitoare”, organizată de Antena 3 CNN, în parteneriat cu RetuRO, compania care administrează sistemul. Printre măsurile propuse pentru optimizarea funcționării SGR se numără extinderea rețelei de puncte de colectare la nivel național, promovarea sistemului de colectare automatizată în locul celui manual și integrarea în program a micilor comercianți din zona rurală.

Gemma Webb, CEO RetuRO: Rata reciclării s-a îmbunătățit de la lună la lună

Până acum, am colectat 2,7 milioane de recipiente și am vândut 177 de tone din aceste materiale direct către reciclator. Este reciclare de la sticlă la sticlă, de la doză la doză, și e un rezultat extraordinar. Avem un ciclu complet în economia românească, realizat într-un interval atât de scurt. Face parte din economie. Tot din perspectivă economică am implementat șapte centre de sortare cu 800 de locuri de muncă ecologice. Masura are impact asupra mediului și al economiei. 

Parteneriatul dintre factorii publici și privați s-a dovedit de succes. Toată lumea a avut aceeași înțelegere a lucrurilor, am lucrat foarte bine împreună și vom continua. Este atitudinea corectă pentru toți partenerii, iar una dintre cheile succesului este colaborarea. În primul rând, trebuie să avem un cadru legislativ foarte solid, după care trebuie să avem colaborarea cu autoritățile, cu producătorii, cu retailerii și cu consumatorii români. Fiecare trebuie să se implice, fiecare furnizor trebuie să contribuie la acest obiectiv comun. Aceasta este secretul!

Primul lucru pe care trebuie să-l spun despre implementarea SGR e că ne-a permis să îmbunătățim rata reciclării în România, care avea una dintre cele mai scăzute rate de reciclare. De asemenea, ne-a permis și să și educăm oamenii. Rata s-a îmbunătățit de la lună la lună și în octombrie am ajuns la 84%. E un rezultat fantastic într-un interval atât de scurt și o dovadă că cetățenii români au profitat de infrastructură și au participat la operațiunile de reciclare. După 12 luni, în decembrie anul trecut stabilisem obiectivul de 60% pe an. Ținta Uniunii Europene se va stabili anul viitor, cu penalități. Mai avem un an până se vor aplica penalități.  Este o măsură cu impact atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra economiei. Luna trecută am ajuns la 84%, ne aflăm în topul țărilor din Uniunea Europeană la rata reciclării. Este un rezultat uimitor care a propulsat România până în vârful clasamentului. Practic, avem străzi mai curate, râuri mai curate, nu mai sunt resturi de la recipientele de băuturi, sticlă sau aluminiu în apele României. Deci, impactul asupra mediului înconjurător este unul foarte benefic.

Mircea Fechet, ministrul Mediului: România este astăzi mai curată decât era în urmă cu un an

 Din prima zi a mandatului la minister am știut că pe 30 noiembrie pornim SGR, și am considerat că trebuie să anunț că nu voi fi de acord cu amânări și nu voi fi de acord cu cei care se opuneau și spuneau că nu suntem pregătiți. Le-am răspuns ce le răspund și azi: dacă în Germania și în vestul Europei se poate, se poate și la noi, chiar dacă sunt provocări. SGR e al doilea cel mai mare sistem din Europa, după cel nemțesc. Eu spun nu doar că a fost cel mai bun parteneriat public-privat, ci și cel mai mare proiect de economie circulară din ultimii 30 de ani. România e azi mai curată decât era în urmă cu un an, putem constata fiecare dintre noi asta. Însă, în afară de acest obiectiv de mediu, la care eu, în calitate de ministru al mediului bineînțeles că țin foarte mult, discutăm și despre mii de locuri de muncă ce nu existau în urmă cu un an. Există o industrie orizontală întreagă ce s-a dezvoltat datorită sistemului de garanție-returnare, fie că discutăm despre producători de echipamente de colectare automată a ambalajelor, fie că discutăm despre transportatori, despre reciclator, despre angajații companiei RetuRO – mii de locuri de muncă verzi, așa cum le numim noi, și viața fiecărui român, spun eu, schimbată în bine. 

Există există un sentiment de bine, un sentiment plăcut atunci când, împreună cu copiii, și spun asta pentru că eu am făcut acest lucru, mergem și returnăm PET-urile – știm cu toții în acea secundă că acele PET-uri nu vor ajunge nici în groapa de gunoi, nu vor ajunge nici aruncate pe marginea drumului sau în albia vreunui râu, ci vor ajunge acolo unde le e locul, în fabricile de reciclare. Mă bucur astăzi la un moment de bilanț și vedem și cifrele: 84%, cifra lunii octombrie, a doua lună cu peste 80%, e o cifră absolut spectaculoasă pentru România, care stă încremenită într-un procent de 13% de vreo 20 de ani deoarece nu reușeamm să colectăm separat. (…)

Trebuie să admitem și limitele SGR. Din punct de vedere tehnic e dimensionat și proiectat pentru a gestiona ambalaje de băuturi, rămâne de văzut în ce măsură vom reuși să adăugăm noi tipuri de ambalaje în SGR. 

Constantin Bratu, director general Asociația Berarii României: E foarte important că ambalajele se întorc în economia circulară

În primul rând e un beneficiu pentru noi, berarii – e foarte important că ambalajele se întorc în economia circulară. Ele revin și sunt mult mai curate decât erau înainte, cu o calitate a materialului, ca deșeu de ambalaj, mult mai bună, ceea ce permite o atractivitate pentru reciclatori, din două perspective: investesc mai puțin și au nevoie de o tehnologie mai precară pentru a procesa și recicla aceste materiale și au o garanție a fluxului de materie primă.

SGR, din estimările noastre, gestionează undeva la 450.000 de tone de deșeuri de ambalaj. Asta reprezintă undeva la 40-45% din deșeurile municipale, din cele pe care consumatorii le generează în locuințele lor, ceea ce reprezintă undeva la 20%-25% din total deșeuri de ambalaje la nivel național, luând în calcul și ambalajele secundare și terțiare. Practic o bucată importantă, 40%-45% sunt curate, asta înseamnă că ele pot fi reintroduse ca ambalaje în industria alimentară. (…) 

RetuRO are o misiune importantă de a continua și în perioada următoare și de a-și eficientiza toate sistemele, astfel încât să fim prezenți în aproape toate localitățile prin puncte de colectare, pentru că aproape 90% dintre români au auzit și știu de sistemul garanție-returnare. Acum este datoria noastră să fim acolo. Nu puteam în 11 luni să fim peste tot pentru că orice lucru are un parcurs. Dorim ca această eficiență să continue atât din disponibilitatea centrelor de colectare, dar ulterior având o hartă a acestor centrelor de colectare, dintr-o eficiență a ceea ce înseamnă costuri logistice, costuri de transport și nu neapărat din perspectivă financiară, ci și din perspectivă de mediu. Să vedem cum putem să facem să reducem amprenta de carbon și să fim un model de succes din toată perspectiva. Este minunat ceea ce s-a întâmplat într-un an de zile. 

Alice Nichita, președinta Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare: Am dovedit că acest parteneriat în sustenabilitate este unul de viitor

Ce pot spune este că, în primul rând, în numele industriei de băuturi răcoritoare, ne bucură mult că am ajuns și am putut implementa un astfel de sistem în România, așa cum s-a spus, un model poate și pentru alte state, un model care noi ne dorim să fie de bune practici, pentru că am contribuit atât cu resurse financiare, resurse umane, timp și cu foarte multă pasiune. Împreună cu administratorul, împreună cu partenerii – din industria berii, reprezentanții comercianților – și, apoi, împreună cu partenerii instituționali, am dovedit că acest parteneriat în sustenabilitate este unul de viitor. Investiția în sustenabilitate nu are rezultate imediate, trebuie gândită pe termen mediu și lung. 

Așa a fost și investiția pe care noi am făcut-o în acest sistem, iar anul acesta reprezintă, de fapt, trecerea de la teorie la practică și nu e chiar cea mai ușoară trecere, pentru că a venit cu foarte multe provocări. (…) Ce înseamnă pentru producători? Pe de o parte, în afară de investiția pe care am făcut-o – investiție financiară la începutul sistemului și toată această investiție pe care producătorii o fac și susțin financiar sistemul prin taxa de administrare pe care o plătesc – pentru noi înseamnă un mijloc real, transparent și eficient pentru a ne îndeplini obiectivele. Și aceasta a fost motivația pe care am avut-o întotdeauna când am pornit la la drum pentru implementarea acestui sistem. Ne dorim să atingem într-un mod eficient aceste ținte de colectare și reciclare și, mai departe, ne dorim să închidem cercul pentru că vorbim de un model perfect de economie circulară și să putem să avem acces la materie primă reciclată aici, în România, pe care ulterior să o introducem în ambalajele pe care le punem pe piață. 

Este un sistem care are, după cum s-a discutat, atât beneficii sociale, de mediu, dar și economice, însă în același timp aș spune că nu vine la un cost mic, mai ales pentru producători și trebuie să fim atenți ca, în cel puțin în viitor, pasul doi spre un sistem matur și echilibrat este să atingem și o eficiență din perspectivă financiară, pentru că sistemul este gândit să funcționeze la cel mai sustenabil cost pentru producător și trebuie găsit aceste echilibru. Un an de tranziție, cum a fost anul 2024, ne-a arătat care sunt provocările, ne-a arătat care sunt direcțiile. Sunt foarte multe lecții din care am învățat pe parcurs. Sunt convinsă că împreună vom găsi și soluții pentru provocările viitorului.

Mario Crețu, Corporate Affairs and Environmental Director Carrefour România: Cu toții am învățat că trebuie să reciclăm

Cred că e momentul să ne felicităm și să fim puțin mai blânzi cu noi, cei care am fost verigi ale acestui sistem, pentru că e o muncă colectivă foarte importantă. Cred că cu toții ne-am pus, așa cum spunea domnul ministru, mandatele și job-urile pe masă, să zic așa, în ultimii șase ani. Cred că a fost o muncă susținută – aici vorbim de mii de ore de lucru, vorbim de mii de oameni sau zeci de mii de oameni implicați, de investiții foarte mari. Cred că am arătat împreună – statul, cu actorii sociali și cu noi, actorii economici – că putem să punem bazele primului parteneriat public-privat funcțional din România, de care se tot discută de 30 de ani. Iată că avem unul care și funcționează și care, cred eu, care toate premisele să se dezvolte în continuare. 

Componenta, cred eu cea mai importantă, pe care am reușit-o cu toții, este cea educativă, pentru că am reușit să educăm și să avem un mediu mai curat. Cu toții am învățat că trebuie să reciclăm! Evident că toate verigile implicate în acest sistem – vorbim de producător, vorbim de retaileri – au avut anumite costuri care erau inerente. Cred că pe viitor trebuie să avem un echilibru financiar, atât în ceea ce privește tarifele, cât și în ceea ce privește costurile care implică acest sistem. Însă, una peste alta, cred că important este faptul că am reușit să să oferim oamenilor posibilitatea de a recicla… plăcut. 

Doinița Mihai, Vicepreședinte, Public Affairs Eastern Europe South, TOMRA: Sistemul de garanție-returnare din România este unul dintre cele mai transparente din lume

Toate provocările de până acum sunt legate de lipsa infrastructurii. Oricât de multe campanii de educare am fi făcut, în lipsa unei infrastructuri nu s-au văzut rezultatele. Dacă consumatorul nu avea unde să ducă ambalajul, el se ducea la coș cu celelalte deșeuri. SGR a pus la îndemâna consumatorului o infrastructură facilă. (…)

Sistemul de garanție-returnare din România este unul dintre cele mai transparente din lume, pentru că acele cantități se comunică lunar și cred că toată lumea le așteaptă ca informațiile de la bursă, în fiecare lună, pentru că acolo avem o imagine reală a ceea ce se întâmplă legat de răspunsul consumatorului.

Legat de consumatorii mici, sistemul de returnare complet automatizat a fost inventat de compania noastră acum aproximativ 50 de ani în urmă, tocmai ca răspuns la nevoia unui mic comerciant de a gestiona aceste ambalaje pentru băuturi. Și de atunci tot inovăm și căutăm soluții pentru a deservi toate categoriile. Soluțiile noastre sunt se regăsesc în toate formatele de magazine – hipermarket-uri, supermarket-uri, magazine mici de proximitate. Inovăm pentru partenerii noștri, aducem soluții tot mai potrivite pentru aceștia ca dimensiune, ca modalitate de preluare. Oferim și soluții integrate prin parteneriate cu servicii, furnizorii de servicii financiare, pentru a fi ușor accesibile și acestora. Iar în România, la acest moment, asistăm exact la acest lucru: micii comercianți înțeleg beneficiile automatizării unui punct de returnare și accesează astfel de soluții. Pe lângă aceasta, venim și cu alte soluții digitale care să ajute și să eficientizeze toată această relație cu administratorul de sistem, cu RetuRO. Oferim un serviciu de voucher control, apropo de necesitatea siguranței comerciantului de a se asigura că aceste ambalaje nu sunt reintroduse din nou și din nou în sistem, și acest sistem de voucher control permite ca o dată scanat voucherul să nu poată fi scanat a doua oară. Este adevărat că pentru micii comercianți curba de învățare este puțin mai lentă și astăzi mesajul principal este către aceștia de a se uita către beneficiile pe care consumatorii lor le au în momentul în care intră în acest parteneriat.

Emanuel Pârvulescu, Asociația Retailerilor pentru Mediu

Trebuie să avem răbdare: așa cum din când în când mai vedeam cozi la aceste automate la care clienții aduc recipientele, acum aceste cozi nu mai sunt într-un volum atât de mare, există o normalitate în returnarea acestor ambalaje. Evident că sistemul de colectare nu funcționează peste tot la nivelul României, dar atunci când vă uitați la marii retaileri veți observa că absolut în toate magazinele există astfel de puncte de colectare. (…) Vedem că sistemul funcționează și, evident, de la an la an, vom vedea o eficiență mult mai mare.

Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cancelaria prim-ministrului României

Ceea ce rezultă din reciclare trebuie să fie reintrodus în circuitul economic și modul în care o poți face această reintroducere este să stimulezi piața de desfacere, piața materialelor secundare rezultate din reciclare. Altfel, dacă nu există o piață de desfacere pentru aceste materiale, degeaba se întâmplă reciclarea, pentru că nu există niciun fel de eficiență din punct de vedere economic. Și ăsta este și pasul pe care trebuie să-l facem anul următor, să stimulăm piața de desfacere, mai ales prin stimularea cercetării și inovării în acest domeniu.