Taxarea suplimentară a băncilor, un impozit complicat și controversat

În urmă cu cinci ani, în 2018, Guvernul a încercat să introducă „taxa pe lăcomie” băncilor comerciale, o taxă aplicată pe activele instituțiilor financiar-bancare, prin care se urmărea impozitarea suplimentară a profitului făcut de bănci prin diferențialul de dobândă. Măsura nu a mai fost adoptată până la urmă, dar iată că se întoarce acum, sub forma taxei pe „cifra de afaceri”, adică a veniturilor obținute de bănci. Deocamdată nu se știe cum va fi calculată „cifra de afaceri” a băncilor, care nu sunt companii comerciale, probabil pe veniturile din dobânzi și comisioane. 

„Taxa pe lăcomie” de acum cinci ani a picat după ce reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR) au ieșit și au spus că nu este „în regulă” o astfel de taxă, reprezentanții băncilor au spus că „nu este normală”, iar reprezentanții agențiilor de rating i-au spus ministrului de Finanțe că problemele ce vor apărea în sistemul bancar vor duce la downgradarea ratingului de țară. Taxa, care urma să fie aplicată de la 1 ianuarie 2019, și ar fi trebuit să aducă până la 3 miliarde de lei la buget, se baza pe diferențialul de dobândă dintre depozite și credite și s-ar fi aplicat atunci când media trimestrială a indicelui ROBOR la trei și șase luni depășea 1,5%. Ministrul de Finanțe de atunci, Eugen Teodorovici, a explicat la acel moment că un diferențial de dobândă de 6-7% între dobânzile acordate la depozite și cele percepute la credite este prea mare și duce la profituri nejustificate care trebuie taxate suplimentar. 

Patru ani mai târziu, dobânzile bancare au explodat după mai mulți ani de niveluri reduse, pe fondul unei inflații în creștere accelerată, care a obligat BNR să majoreze dobânda de referință și implicit dobânzilor creditelor bancare. Băncile nu aveau să cum să păstreze dobânzile decât în cazul creditelor cu rate fixe, restul fiind calculate în funcție de ROBOR sau IRCC. Au ajuns, astfel, la un profit pe întreg sistemul bancar de circa 10 miliarde lei anul trecut, aproximativ dublu față de perioada 2018-2021. Profitul s-a păstrat și în acest an; în primele șase luni băncile au înregistrat un profit net de 6,65 miliarde lei, dublu față de media trimestrială din 2018-2021, ceea ce însemna un nou record anual, de circa 13 miliarde lei. 

Autoritățile române, în căutare de bani la buget pentru acoperirea deficitului, consideră aceste profituri excepționale și urmărește să le taxeze suplimentar. De altfel, autoritățile din țara noastră nu sunt singurele care consideră cvasi-nejustificate aceste profituri – Italia, Ungaria, Cehia, Lituania și Spania sunt alte state din Uniunea Europeană care au introduse taxe pentru profiturile excepționale ale băncilor. Situația de la noi, cu dobânzi majorate ca urmare a creșterii inflației, se repetă și în aceste state, iar autoritățile sunt mai multe decât dornice să le ia o parte din profit. 

Italia a decis printre primele taxarea suplimentară a băncilor, impunând o taxă de 40% pe „supraprofiturile” acestora, cu scopul de a compensa costul pe care îl suportă oamenii și companiile din cauza ratelor majorate. Evident, veniturile bugetare suplimentare nu ajung la persoane fizice sau la companii, ci la buget, pentru proiectul pe 2024, și ar urma să fie utilizate pentru măsuri care să reducă povara fiscală suportată de gospodării și companii. Taxa impusă de guvernul italian este de 40% pe profitul aferent 2022 care depășește cu cel puțin 3% valoarea câștigului din 2021 și de 6% pentru 2023, dar nu va depăși 25% din valoarea activelor nete ale băncii. Totodată, taxa ar urma să se aplice până în iunie 2024 pentru anii fiscali 2022 și 2023. După ce bursele au reacționat imediat, iar capitalizarea băncilor listate a scăzut cu aproape 10 miliarde de euro într-o singură ședință, autoritățile italiene au venit cu clarificări și au declarată că taxa suplimentară nu va depăși 0,1% din activele totale ale băncilor. 

De la lăcomie la solidaritate

Guvernul condus de Marcel Ciolacu s-a lovit de o creștere enormă a deficitului bugetar în primele șase luni ale anului, care ne scoate de pe traiectoria agreată cu Comisia Europeană de reducere a deficitului bugetar de anul acesta până la 4,4%. Confruntați cu o posibilă blocare a fondurilor europene, în primul rând cele din PNRR, membri guvernului sunt obligați să reducă din cheltuieli și să majoreze veniturile. În fapt, aceasta este și cauza pentru care s-a ajuns la acest deficit: supraestimarea veniturilor bugetare și subestimarea cheltuielilor. 

Lista modificărilor de taxe și impozite este lungă, de la creșterea TVA pentru diferite categorii de produse și servicii până la introducerea de noi impozite pentru sectorul privat. Printre aceasta, cele mai problematice sunt taxa de 1% pe cifra de afaceri a companii cu venituri mai mari de 50 milioane euro, inclusiv a băncilor, unde se așteaptă încă modalitatea de calcul a veniturilor taxabile prin noua formulă. De altfel, conform draftului de proiect care a ajuns și la noi,  în cazul băncilor impozitarea este chiar mai drastică: perceperea impozitului de 16% plus taxa de 1% pe cifra de afaceri. În cazul companiilor non-financiare, se percepe impozitul de 16% și se completează în cazul în care este mai mic de 1% din cifra de afaceri. Tot pentru companii, în cazul în care rentabilitatea este mai mică de 3%, taxa suplimentară este de 0,5%: pentru rentabilitatea care depășește 3%, taxa este de 1%. 

În momentul în care trimitem revista la tipar nu avem o formă finală a proiectului de lege care va stabili cum se calculează taxa de 1% în cazul băncilor, dar cum în coaliția de guvernare PSD-PNL există un consens în sensul introducerii impozitului, șansele ca noua taxă să fie adoptată sunt mari. De altfel, pe lângă explicațiile sumare oferite de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a ieșit în presă și putătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, care a declarat la RFI că o putem considera o taxă de solidaritate. „Este, să zicem, o contribuție de solidaritate la un anumit moment, dar care se bazează pe un profit excepțional pe care îl fac aceste bănci în anumite momente”, a declarat Ionuț Stroe. 

Din păcate, nu s-au oferit explicații legate de mecanismul prin care va putea fi impusă taxarea suplimentară. Conform ministrului de Finanțe, legea ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024, „pentru a nu perturba piața bancară și sistemul bancar”, precizând că se va aplica pe o perioadă limitată de timp. Ori, după cum remarcă Gabriel Biriș, co-managing partner la BirisGoran și vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri, legea nu se va aplica retroactiv, ceea ce înseamnă că nu va putea taxa profiturile pe 2022 sau 2023, iar pentru 2024 nu există nicio garanție că profiturile băncilor vor rămâne la același nivel. „Orice impozit pe cifra de afaceri este toxic”, spune Gabriel Biriș.

 „Când băncile recuperau pierderile după criza din 2010, se spunea că băncile nu plătesc impozit pe profit. Băncile au reușit să intre pe profit din 2017-2018, iar creșterea de anul trecut a fost provocată de majorarea inflației, iar de majorarea inflației beneficiază în primul rând statul, nu companiile sau băncile”, explică Biriș, care adaugă și că tot statul este responsabil pentru prima de risc mare aferentă economiei românești, iar aceasta se traduce prin dobânzi mai mari pentru toată lumea. De altfel, avocatul de business consideră că probabil taxa se va introduce, dar nu va „ține prea mult”. 

Cum reacționează sectorul privat

Income Magazin a stat de vorbă cu zece bănci din sistem, cele mai importante din piața autohtonă, dar niciuna nu a oferit o poziție oficială. Băncile au reguli stricte legate de luarea unor poziții oficiale și se feresc să iasă public cu comentarii până când nu apare oficial o modificare legislativă. De altfel, nici reprezentanții companiilor mari din alte domenii nu abordează frontal problema până când nu este oficială. Șeful unei mari companii din telecom ne-a declarat că speră doar ca autoritățile să ia în calcul importanța industriei în care activează (IT&C) și să nu provoace tulburări prin taxe noi și disturbatoare. Neoficial, reprezentanții băncilor ne-au declarat că noua taxă poate duce la reducerea investițiilor realizate anual sau chiar la majorarea (sau reintroducerea) unor comisioane aferente operațiunilor bancare. 

O reacție a venit însă de la asociațiile care reunesc companii, cum este Confederația patronală Concordia, care reunește 2.000 de companii mari și care a arătat că taxa va avea un efect inflaționist și va reduce investițiile companiilor. „Din analiza noastră taxarea cifrei de afaceri așa cum se vehiculează în spațiul public va lovi în mai mult de 700 dintre cele mai importante 1000 de companii din România, cu capital local și străin. Această taxă va avea un efect inflaționist, va afecta negativ exporturile și este pro-ciclică (într-o recesiune pe care nu și-o dorește nimeni, dar care se poate întâmpla și când toate companiile fac pierderi această taxă le poate împinge la faliment sau restructurări semnificative)”, arată analiza Concordia. 

Și Camera de Comerț Americană din România (AmCham România), ai cărei membri au o cifră de afaceri anuală cumulată este de 65 miliarde euro, arată că noua taxă este una pe investiții și creează impredictibilitate în mediul de afaceri. „Pentru companii, o astfel de taxă este o taxă pe investiții, nu pe cifra de afaceri, și care va fi acoperită prin tăierea investițiilor. Deși companiile membre AmCham România au început anul optimiste, cu planuri de extindere și investiții atât pe termen scurt, cât și mediu, diversele ipoteze de lucru vehiculate în spațiul public, lipsa de transparență și dialog structurat pe măsuri concrete avute în vedere, generează impredictibilitate pentru investitorii români și străini deopotrivă. Planurile de investiții sunt momentan sistate-amânate”, arată comunicatul AmCham. 

În aceeași idee a reacționat și Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), care a arătat că este pusă în pericol creșterea economică prin noile prevederi. „România nu-și poate asigura o creștere economică viguroasă cu majorări de impozite și taxe pentru a susține cheltuieli bugetare uriașe, în timpuri dominate de crize multiple și simultane. Dimpotrivă, intensificarea poverii fiscale asociată afacerilor mici și mijlocii, aplicată în acest an, a avut deja un efect negativ: economia a încetinit și peste 160.000 de oameni s-au retras din piața muncii”, a declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.