Tradiția face toți banii când e bine promovată

Muzeul Astra din Sibiu, Muzeul Satului și Muzeul Țăranului Român, ambele din București, au demonstrat în ultimii ani că un spațiu destinat inițial expozițiilor de case și obiecte tradiționale se poate transforma în obiectiv turistic de mare succes. Secretul strategiilor de marketing este interactivitatea: expoziția devine una „vie”, care comunică direct cu vizitatorul, transpunându-l în spațiu și timp datorită temei, dar menținându-l și în contemporaneitate, prin gustul preparatelor tradiționale și prin contactul cu meșterii populari. 

Tradițiile populare sunt mult mai ușor de „digerat”, dacă sunt servite „la pachet” cu preperatele din gastronomia locală a zonelor reprezentate într-un muzeu al satului. De fiecare dată când vizitatorii au fost invitați să guste bucate tradiționale și să se bucure de evenimente culturale în incinta unui muzeu, succesul a fost garantat. De exemplu, Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului este primul în topul popularității, având și cele mai reușite evenimente care îmbină vizitarea expozițiilor cu implicarea turiștilor în evenimente. De la concurs de pescuit în zona caselor reprezentative pentru Delta Dunării, la concurs de gătit gulaș sau „rock pe pâine”, pe malul lacului din incinta muzeului, gastronomia a fost ingredientul cel mai important pentru a-i face pe oameni curioși și a-i aduce la muzeu.

Târgurile de meșteșuguri tradiționale autentice, mai ales cel prilejuit de Sfânta Maria, atrag mii de vizitatori în fiecare zi, pentru că s-a aflat că aici vin meșteri autentici și toate obiectele manufacturate sunt verificate de experții muzeului. Anul acesta, Târgul Creatorilor Populari, cunoscut și sub denumirea de „Târgul de Sfântă Mărie”, s-a desfășurat în incinta Muzeului, în perioada 11-13 august, dar s-a mai adaugat un „ingredient” menit să atragă și alte categorii de public țintă, pe lângă cele deja obișnuite cu aceste evenimente: rock pe pâine – un concept care a legat tradițiile de arta contemporană, printr-un concert rock pe malul lacului.

Astra Sibiu este un muzeu în aer liber spectaculos mai ales prin întinderea pe o suprafaţă de 96 de hectare, din care expoziţia ocupă 42 de hectare, în rezervaţia naturală Dumbrava Sibiului. Include un lac natural şi de peste zece kilometri de alei, printre gospodăriile ţărăneşti din diverse epoci, restaurate şi redate publicului contemporan iubitor de expoziţii interactive. Aici sunt reproduse scene tradiţionale autentice din folclorul românesc, săsesc şi secuiesc, dar se pot face şi plimbări cu trăsura, se poate participa activ la treburile gospodăreşti, din diverse zone ale României sau la concerte susţinute pe malul lacului. În trei dintre gospodăriile muzeului în aer liber se poate trăi ca acum 300 de ani, iar la cherhanaua de pe malul lacului se pescuieşte şi se găteşte tradiţional, pentru cei care vor să afle secretele culinare ale strămoşilor.

Meșterii populari stau de vorbă cu vizitatorii, le explică proveniența și secretele meșteșugurilor, iar unii dintre ei organizează inclusiv ateliere de creație pentru cei care vor să pătrundă mai adânc în tainele tradițiilor din toate zonele României. 

Turiștii care vizitează regulat zona Sibiului și împrejurimile și-au făcut un obicei din participarea la târgurile unde știu că pot găsi obiecte tradiționale unicat, bucate alese, din toate zonele țării, mâncăruri care au gustul de acasă, verificate și ele de etnologii și antropologii muzeului, pentru a corespunde întocmai rețetelor tradiționale. 

Târgul Creatorilor Populari se organizează în Muzeul ASTRA încă din 1983, iar ediția de anul acesta, cu numărul 40, a confirmat faptul că muzeul și-a asumat și confirmat rolul de curator al atelierului și al produsului meșteșugăresc. Evenimentul cel mai popular al lunii decembrie va fi tăierea porcului, în stil tradițional, de Ignat – prilej așteptat de foarte mulți doritori de o „pomana porcului” autentică, de care nu au parte în mediul urban.

„Satele” din inima Capitalei

Tot prin interactivitate, prin târguri ale meșterilor populari și gastronomie a atras un număr foarte mare de vizitatori și Muzeul Satului din Capitală. Acesta are și avantajul de a fi pe lista principalelor obiective turistice promovate pentru turiștii străini care ajung la București. De asemenea, locul în care a fost amenajat la începutul secolului trecut îi conferă un avantaj major. Atunci, într-o zonă din parcul Herăstrău, o echipă formată din cei mai buni etnografi, etnologi, sociologi și restauratori a făcut posibilă înființarea primului muzeu național al satului românesc, ce poartă și astăzi numele coordonatorului, Dimitrie Gusti. Ceea ce vedem astăzi are la bază foarte multă muncă, cercetare de teren, experimente muzeografice care s-au făcut timp un deceniu, sub coordonarea profesorului Dimitrie Gusti, întemeietorul Şcolii Sociologice de la Bucureşti și şeful catedrei de sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti. Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea, iar pentru public, o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936.

Foarte aproape, la Piața Victoriei, este și „mai tânărul” MȚR – Muzeul Țăranului Român, care nu dispune de spațiul generos al celorlalte muzee în aer liber, dar a cucerit un public numeros prin evenimentele culturale organizate frecvent. Concertele, proiecțiile de filme, târgurile tradiționale și multe alte concepte au atras la MȚR propriul public, o comunitate culturală a Capitalei, iar turiștii sunt surprinși, de fiecare dată când vin aici, de noutatea lucrurilor vechi și de tradiționalismul celor moderne, într-o combinație demnă de ceea ce înseamnă o „expoziție interactivă”. Ani la rând s-au organizat în fiecare weekend târguri de produse tradiționale și alte evenimente speciale. În interiorul muzeului există și un cinematograf care se află deja pe lista preferințelor unui public numeros. S-a creat deja o tradiție a locului, iar MȚR e un adevărat „brand”, care atrage inclusiv prin gastronomie.

Puțini vizitatori care au devenit fani ai muzeului știu istoria zbuciumată a clădirii și a instituției. Muzeul Național al Țăranului Român este succesorul Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială înființat la 13 iulie 1906. Clădirea care găzduiește astăzi muzeul a fost construită între anii 1912-1941, după planurile lui arhitectul N. Ghica-Budești. În 1978 a fost unit cu Muzeul Satului, devenind Muzeul de Artă Populară, iar din 5 februarie 1990, vechiul muzeu înființat în 1906 a fost reinstalat în clădire, sub denumirea „Muzeul Țăranului Român”.