Turcia şi-a mărit estimarea privind inflaţia şi a redus-o pe cea privind creşterea economică din acest an

Turcia şi-a mărit miercuri estimarea privind inflaţia şi a redus-o pe cea privind creşterea economică din acest an, în timp ce încearcă să urmeze o politică mai ortodoxă şi mai realistă, despre care analiştii spun că ar putea pune la încercare în cele din urmă răbdarea preşedintelui Tayyip Erdogan, transmite CNBC.

Prezentând noile previziuni, Erdogan a spus că o politică monetară strictă ar reduce inflaţia la o singură cifră, adăugând că Turcia nu va face compromisuri cu privire la expansiunea economică, pe măsură ce politicile sunt ajustate.

Guvernul vede o inflaţie anuală de 65% la sfârşitul anului şi de 33% anul viitor, în creştere de la 24,9% şi, respectiv, 13,8% în prognozele publicate cu un an în urmă.

A redus previziunile de creştere a PIB la 4,4% anul acesta şi 4% anul viitor, ceea ce este încă peste ce se aşteaptă majoritatea economiştilor, de la 5% şi 5,5% anterior.

Deficitul de cont curent este de aşteptat să fie de 42,5 miliarde de dolari în 2023 şi de 34,7 miliarde de dolari în 2024.

Oficialii au dezvăluit previziunile în ”programul pe termen mediu” anual, văzut ca o piatră de hotar într-o schimbare mai largă a politicii care a început în iunie şi este menită să controleze aşteptările inflaţioniste care au crescut de ani de zile.

După realegerea sa din luna mai, Erdogan, confruntat cu tensiuni economice profunde şi cu rezerve valutare epuizate, a numit un nou şef de cabinet şi al băncii centrale, pentru a întreprinde creşteri agresive ale ratei dobânzii şi a începe să deblocheze pieţele de credit şi valutară.

De atunci, lira turcească a scăzut cu 25% faţă de dolar, iar inflaţia anuală a accelerat la aproape 59% luna trecută.

Se aşteaptă ca economia să încetinească până la sfârşitul anului şi înaintea alegerilor municipale la nivel naţional stabilite pentru martie anul viitor, pe măsură ce stimulentele legate de alegerile din mai se estompează şi pe măsură ce dobânda de politică monetară creşte, la 25%, de la 8,5%.

Un sondaj Reuters de luna trecută a arătat aşteptări de creştere economică de 2,9% în acest an, mai puţin decât tendinţa din economia de piaţă emergentă, care încearcă să inverseze exodul de ani de zile al investitorilor străini.

Întrucât Partidul AK, aflat la guvernare, al lui Erdogan, încearcă să recupereze marile oraşe Istanbul şi Ankara de la opoziţie, la votul din martie, unii analişti spun că inflaţia şi şomajul mai ridicate şi creşterea economică mai lentă ar putea testa răbdarea preşedintelui.

Erdogan a concediat patru guvernatori ai băncii centrale în patru ani.

Politica sa de a reduce dobânzişe, în ciuda creşterii preţurilor, a dus la o prăbuşire istorică a monedei la sfârşitul anului 2021 şi a dus la o inflaţie peste 85% anul trecut.

”Riscul este mereu prezent ca… Erdogan să-şi piardă răbdarea. Inflaţia va fi foarte ridicată pentru o perioadă lungă de timp, ceea ce va declanşa efecte de rundă a doua, cum ar fi reglementările salariale”, a declarat analistul Commerzbank Tatha Ghose.

Banca centrală a declarat că inflaţia va accelera probabil la aproape 62% până la sfârşitul anului, limita superioară a previziunilor sale anterioare, în ciuda unei creşteri mai agresive decât erau aşteptările a dobânzii cheie, cu 7,50 puncte procentuale, în august.