Carnea de pui şi ouăle din România sunt fără riscuri pentru consumatori, iar rezultatele analizelor efectuate recent de Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) atestă că producătorii români respectă cu stricteţe legislaţia în vigoare, susţin reprezentanţii Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).
Rezultatele celor peste 3.200 de probe prelevate din carne de pasăre şi din ouă de consum, analizate pentru hormoni şi alte reziduuri, date publicităţii prin Raportul EFSA din data de 26 februarie 2024, reconfirmă faptul că românii au acces la ouă şi carne de pasăre sigure, produse de producătorii români, precizează UCPR într-un comunicat de presă. De altfel, toţi membrii Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), producători de carne de pasăre şi ouă consum din România, respectă cu stricteţe legislaţia în vigoare, fiind monitorizaţi permanent de ANSVSA.
„Rezultatele analizelor au arătat că, din cele 2.721 de probe prelevate din carne de pasăre şi 481 probe prelevate din ouă de consum, analizate pentru hormoni şi alte reziduuri, nu a fost depistată nici o probă neconformă, iar din cele 269 de probe pentru reziduurile de antibiotice doar o probă a fost neconformă”, a declarat preşedinte UCPR, Ilie Van.
Potrivit sursei citate, numărul de probe pentru control este aprobat, conform Directivei 96/23/CE, de către Comisia Europeană în funcţie de numărul de păsări din fiecare ţară. „Numărul de probe analizate în 2022 pentru România este superior numărului mediu de probe analizate în UE, fiind efectuate 2.721 de teste pentru hormoni şi alte substanţe reziduale în carnea de pasăre, 481 de probe prelevate din ouă de consum precum şi 269 de probe pentru reziduurile de antibiotice”, a adăugat acesta.
De asemenea, metodele de analiză şi control utilizate în laboratoarele de stat sunt cele recomandate şi verificate anual de către Comisia Europeană. Recoltarea probelor pentru analize se face periodic, inopinat, de către reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), fără ca producătorii să fie informaţi. Pe lângă Programul de Control oficial realizat de ANSVSA în baza Planului Naţional de control reziduuri, crescătorii de păsări şi fermierii sunt obligaţi să facă săptămânal supraveghere prin programe de autocontrol, au mai transmis reprezentanţii UCPR.
În ceea ce priveşte utilizarea antibioticelor, preşedintele organizaţiei crescătorilor de păsări din România a subliniat că acestea sunt folosite doar în scop curativ, ca tratament în diferite boli ale păsărilor, sub prescripţia şi supravegherea medicului veterinar. De la data finalizării tratamentului cu antibiotice şi până la abatorizare se respectă „timpul de aşteptare”, astfel încât în carne să nu existe reziduuri de antibiotice.
„În fiecare exploataţie avicolă din România există un registru în care se menţionează obligatoriu denumirea antibioticului administrat, perioada de tratament şi timpul de aşteptare necesar eliminării antibioticelor din organism. Totodată, după sacrificare, se prelevează din nou probe, atât din carne cât şi din furaje, care se analizează”, explică reprezentanţii UCPR.
Cu toate că rezultatele analizelor arată clar faptul că ouăle şi carnea de pui produse în România sunt sigure pentru consum, din păcate, există numeroase ştiri false şi declaraţii nechibzuite care colportează neadevăruri despre sector, susţin reprezentanţii UCPR. „Declaraţiile iresponsabile ale unor persoane care se pretind specialişti în diverse domenii, preluate şi în presă, aduc grave prejudicii consumatorilor care sunt îndepărtaţi de produsele sigure, de bună calitate şi la preţuri rezonabile oferite de producătorii români. Informaţiile denigratoare la adresa sectorului avicol din România aduc grave prejudicii şi producătorilor autohtoni cărora le este afectată relaţia cu parteneri din pieţele externe care folosesc scandalurile şi dezinformările care apar în mass-media pentru a pune presiuni”, avertizează UCPR.
Potrivit sursei citate, programul de control al siguranţei produselor avicole are la bază legislaţia europeană în domeniu. Astfel, pentru interzicerea utilizării hormonilor în creşterea păsărilor, operează Directiva 96/22, transpusă în legislaţia românească prin Ordinul ANSVSA 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; pentru interzicerea folosirii antibioticelor în hrana păsărilor, operează Regulamentul 1831/2003; pentru depistarea substanţelor farmacologic active, operează Regulamentul 37/2010; pentru depistarea pesticidelor în carne, operează Regulamentul 396/2005; pentru depistarea diferiţilor contaminanţi şi micotoxinelor în carne, operează Regulamentul 1881/2006.
