UE trece în 2026 la sprijin țintit pentru energie. România rămâne printre puținele state cu scheme universale

Sprijinul pentru energie în Uniunea Europeană este acordat din 2026 aproape exclusiv consumatorilor vulnerabili, prin mecanisme sociale, în timp ce România se află printre puținele state care mai aplică scheme generale de protecție, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

‘Deși România are un preț la populație raportat la puterea de cumpărare (date luna iulie 2025) de circa patru ori mai mare decât țara cu cel mai mic preț, are ajutoare (gaz și electricitate) pentru consumatorii vulnerabili în anul 2026 de circa cinci ori mai mici decât țara cu prețul cel mai mic la energie electrică raportat la puterea de cumpărare’, se menționează într-un comunicat al AEI.

Potrivit sursei citate, în 2026 politica UE privind sprijinul la energie a intrat definitiv într-o nouă fază, în care protecția universală a fost înlocuită de protecția socială țintită. ‘După expirarea mecanismelor de criză – plafonări și subvenții generale – aproape toate statele membre au revenit la o logică de piață pentru prețuri, compensată prin ajutoare directe doar pentru consumatorii vulnerabili. Faptul că doar patru-cinci țări mai mențin sprijin pentru toți consumatorii arată cât de izolate au devenit aceste politici’, se arată în document.

Conform AEI, doar cinci state mai aplică în 2026 măsuri de sprijin pentru toți consumatorii de gaze – Croația, Polonia, România, Slovacia și Ungaria – și doar patru pentru toți consumatorii de energie electrică – Croația, Polonia, Slovacia și Ungaria. În restul Uniunii Europene, sprijinul este acordat exclusiv consumatorilor vulnerabili, cele mai mari ajutoare fiind în Grecia, Franța, Malta, Danemarca, Cipru și Irlanda, unde pot ajunge până la 1.800 de euro pe an.

Reprezentanții asociației mai subliniază că majoritatea statelor membre au acceptat că subvenționarea generală este fiscal nesustenabilă, distorsionează investițiile în eficiență și energie curată și intră în conflict cu regulile climatice și bugetare europene.

În acest context, din 2026 devine operațional Social Climate Fund, un nou mecanism european dedicat sprijinirii familiilor vulnerabile afectate de tranziția energetică, inclusiv prin acoperirea costurilor de încălzire și energie. ‘Acesta nu este un nou plafon european, ci un instrument de cofinanțare socială, care mută protecția de la factura tuturor la sprijinul direcționat pentru gospodăriile expuse la sărăcie energetică’, se precizează în comunicat.

Totodată, AEI amintește că Uniunea Europeană nu mai permite aplicarea unui plafon comun de preț la gaz pentru consumatorii casnici, mecanismul expirând la 31 decembrie 2024. În perioada 2022-2023, statele din vestul Europei au compensat creșterea prețurilor prin reducerea taxelor și alocarea de fonduri bugetare, Germania acordând sprijin sub formă de subvenții directe, limitări de preț și reduceri de taxe.

Raportat la populație, fiecare cetățean german a beneficiat astfel de aproximativ 1.717 euro în perioada respectivă, față de circa 386 de euro în cazul României în intervalul 2022-2025, exclusiv prin plafonarea prețurilor. ‘În timp ce Germania și-a redus veniturile fiscale pentru a proteja consumatorii, România a câștigat din taxele colectate în timpul crizei energetice, banii fiind plătiți chiar de cei protejați’, au subliniat reprezentanții Asociației Energia Inteligentă.