Un an delicat pentru infrastructură și complicat pentru economie

Dacă stăm și ne uităm la o radiografie a lucrărilor de infrastructură, parcă nu ne vine să credem! Pare prea frumos să fie adevărat. Tragem linie și numărăm kilometrii de autostradă inaugurați: Buzău –  Focșani, capetele drumului expres Craiova – Pitești și 16 km din „coloana vertebrală” a României, Sibiu – Pitești, sunt printre cele mai importante tăieri de panglici. 

Se încheie un an cu un buget record, de 12,4 miliarde de lei pentru autostrăzi și drumuri naționale, din care peste 9 miliarde de lei au fost alocați investițiilor în tot ce înseamnă șosele la patru benzi. În prezent, avem aproximativ 800 de kilometri de șosea la patru benzi în lucru, iar 2025 vine peste noi cu așteptări uriașe. În mod normal, anul va aduce finalizarea autostrăzii A7, între Ploiești și Pașcani, un proiect integral finanțat din PNRR. Dar abia acum încep dilemele. Pe lângă A7, doar capetele autostrăzii A8 – Târgu Mureș – Tg. Neamț și aproximativ 9 kilometri din Lugoj – Deva se mai construiesc cu bani din PNRR. Pentru restul, e nevoie de fonduri de la bugetul de stat! Iar asta chiar și la proiecte care se fac pe fonduri europene. Prioritatea zero a Ministerului Transporturilor pentru 2025 trebuie să fie Sibiu – Pitești, loturile 2 și 3, aproape 70 de kilometri de autostradă în zonă muntoasă, care vin cu un cost imens: Lotul 2, Boița – Cornetu (31 km) primește o finanțare europeană de aproape 3 miliarde de lei, care reprezintă doar 40% din valoarea totală eligibilă aprobată, în timp ce costul total al lotului se ridică la 8,7 miliarde de lei; pentru Lotul 3 Cornetu – Tigveni (37 km), UE va acorda o finanțare europeană de 2,8 miliarde de lei, din valoarea totală eligibilă aprobată, iar costul total al lotului se ridică la 8,3 miliarde de lei. Autostrăzi cu finanțare sub semnul întrebării sunt și Suplacu – Chiribiș, Zimbor – Poarta Sălajului, Sibiu – Brașov, Chiribiș – Biharia și A0 Nord. Un calcul rapid arată că, pentru toate acestea, Ministerul Transporturilor trebuie să facă rost de peste 20 de miliarde de lei. 

Deși toate partidele politice au promis că investițiile vor continua, trebuie să fim realiști: bugetul de stat este praf. Pur și simplu trebuie să recunoaștem că nu prea avem cum să păstrăm nivelul din 2024, să alocăm mai mulți bani pare de domeniul fantasticului. Iar aici, atenție, vorbim doar de autostrăzi. Dacă ne îndreptăm atenția și spre calea ferată, realizăm că nevoile sunt la fel de mari. Ce înseamnă asta? Dacă Guvernul nu reușește să găsească o soluție-minune, ritmul lucrărilor va încetini, iar termenele de predare vor fi depășite, adică o imagine obișnuită pentru România până în urmă cu câțiva ani. Iar veștile rele nu se termină aici! Deoarece sectorul construcțiilor are o influență mare în PIB, creșterea economică de anul viitor va fi puternic afectată. Prin urmare, nu ne rămâne decât să sperăm că infrastructura este și va rămâne o prioritate pentru România. Nu de alta, dar e printre puținele domenii unde banii împrumutați nu se pierd, ci oferă randamente bune pentru viitor.