Un nou risc sistemic pe piața asigurărilor. Ce se întâmplă cu prețul RCA

Polițele RCA vor continua să se scumpească și anul acesta pe o piață caracterizată printr-un grad ridicat de concentrare, această caracteristică fiind și marea vulnerabilitate a sistemului de asigurări din țara noastră. Cu posibile probleme de solvabilitate, noul lider al pieței RCA, compania Euroins România este în corzi, iar o eventuală dispariție a sa de pe piață ar amplifica turbulențele.

Dispariția companiei City Insurance în septembrie 2021, cel mai mare asigurător auto din România la acea vreme, a dus la o creștere consistentă a tarifelor RCA. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) estima atunci că presiunea asupra prețurilor va fi una temporară, până când cererea va fi absorbită de celelalte companii rămase pe piață. Previziunea nu s-a adeverit, iar creșterea a continuat, astfel că la sfârșitul anului trecut, tarifele erau cu circa 40% mai mari față de momentul dispariției acestei companii. Falimentul City Insurance a golit pușculița Fondului de Garantare al Asiguraților (FGA), iar pentru a face față unei noi avalanșe de plăți, el va fi obligat să găsească o sursă alternativă de finanțare, nu doar contribuțiile asigurătorilor. Pe de altă parte, o preluare temporară a administrării Euroins de către FGA nu are prea mari șanse de a salva situația, în condițiile în care compania a cedat reasigurarea în cadrul grupului. 

Euroins face acum obiectul unui nou control extins din partea ASF care îi verifică indicatorii economici, în timp ce mulți clienți se plâng că asigurătorul nu-și respectă obligațiile. La rândul său, grupul mamă din Bulgaria, Euroins Insurance Group (EIG), a lansat o serie de acuzații virulente la adresa conducerii autorității de supraveghere. Pentru șoferii români, dispariția unui alt jucător de pe piața RCA nu e de dorit pentru că acest lucru va inflama și mai tare prețul polițelor. 

Miza majorării de capital 

În urma unui control realizat la Euroins, finalizat în decembrie 2021 și care a vizat perioada 1 iulie 2020 – 31 martie 2021, ASF i-a solicitat acesteia să vină cu un aport de capital pentru restabilirea solvabilității (rata SCR) în valoare de circa 95 de milioane de lei (vezi facsimil 2). Solicitarea a rămas doar pe hârtie pentru că ea a fost ignorată de conducerea companiei, chiar dacă a trecut un an și trei luni de la constatarea că acest indicator este sub minimul necesar. Este însă adevărat că nici ASF nu a acționat mai tranșant pentru a forța compania și-și restabilească acest capital, deși putea să o sancționeze, inclusiv prin retragerea autorizației conducerii. Potrivit deciziei emise după control, conducerea Euroins trebuia să transmită la ASF un plan de redresare, cu restabilirea nivelului fondurilor proprii eligibile  care să acopere SCR sau pentru modificarea profilului de risc, astfel încât în termen de șase luni  SCR să fie din nou respectată (vezi facsimil 3). “La data de 31.03.2021 societatea nu îndeplinea cerințele art. 72 alin (1) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora societățile au obligația să dețină fonduri proprii eligibile pentru a acoperi SCR”, notau inspectorii care lansau și un avertisment privind riscul sistemic pe care l-ar reprezenta situația companiei (vezi facsimil 4). Conform art. 99 din Legea 237/2015 societatea avea termen două luni de la constatarea acestei situații să trimită la autoritatea de supraveghere planul de redresare. Pe de altă parte, odată la trei luni, compania trebuia să transmită un raport de activitate și progresele înregistrate în resectarea măsurilor cuprinse în planul de redresare. Nici măcar amenda record de aproape 3,5 milioane de lei aplicată administratorului nu i-a făcut pe șefii companiei să-și schimbe comportamentul (vezi facsimil 5). În cazul în care nu vor fi restabiliți indicatorii de solvabilitate, FGA va plăti oalele sparte, adică polițele fără acoperire în rezerve. 

Deocamdată, majorarea de capital făcută este de numai 44,7 milioane de lei, ea fiind aprobată de Consiliul ASF pe 1 martie. Suma este mult prea mică față de necesarul de capital pe care trebuie să-l aducă bulgarii pentru a evita retragerea autorizației de funcționare, iar o sumă mai apropiată de necesar ar fi de câteva sute de milioane de euro, susțin sursele de pe piața asigurărilor. 

Ce se poate întâmpla 

În cazul în care ASF va constata că și cerinţa de capital minim (MCR) este sub nivelul minim necesar, atunci ASF ar putea retrage autorizația conducerii companiei, în locul ei intrând ca administrator temporar FGA. Rolul său va fi de a restabili situaţia financiară a companiei şi asigurarea unei conduceri sănătoase şi prudente a activităţii. Între timp, Euroins și-a făcut reasigurare în cadrul grupului și a mutat activele în Bulgaria (circa 400 de milioane de lei). Asta înseamnă că FGA nu ar avea la dispoziție activele din rezerva de daună pentru că ele sunt în Bulgaria, la reasigurătorul intragrup. Pentru a le utiliza, va trebui să le ceară acestuia. Legea 237/2015 este clară și compania are termen trei luni să restabilească MCR din momentul constatării că el este sub  nivelul minim, în caz contrar ASF retrăgând societății autorizația de funcționare.

Controale peste controale

Faptul că Euroins trebuie să vină cu o sumă mult mai mare decât ce a adus până acum pentru a-și continua activitatea în România a fost confirmat indirect și de declarațiile făcute în luna februarie pe postul național de televiziune de la Sofia de Assen Christov, președintele Eurohold Bulgaria, care invoca două sume, una de 400 de milioane de euro și una de 200 de milioane de euro. Care este suma reală, vom afla după controlul ASF și cel al EIOPA, organismul de control european, care a început o acțiune de audit asupra companiei, rezultatele acesteia urmând să fie publice la finalul acestei luni. Pentru comparație, să amintim că City Insurance trebuia să vină cu un aport de capital de 150 de milioane de euro pentru a evita retragerea avizului de funcționare și, în final, falimentul. În aceste condiții, riscul unei noi dispariții de pe piața asigurărilor nu poate fi ignorat. De asemenea, potrivit presei, BERD, care deține 20% din acțiunile Eurohold Bulgaria a trimis o scrisoare către ASF și ministerul de Finanțe, săptămâna trecută, prin care anunța că un expert independent va realiza o altă expertiză în paralel, cerând autorităților române să amâne luarea de măsuri până la finalizarea acestei expertize.

Au curs amenzile anul trecut

Deși susține că are capacitatea de a-și onora obligațiile către clienți, iar media de plată a daunelor  a scăzut la 10 zile față de cele 40 stabilite de legislație, Euroins rămâne cea mai amendată companie de asigurări de către ASF, valoarea penalităților aplicate doar anul trecut fiind de circa 5 milioane de lei. În contradicție cu ceea ce susține conducerea companiei, cele mai multe amenzi au vizat constatarea daunelor RCA și plata lor cu întârziere, precum și neachitarea penalităților de întârziere. De amenzi nu a scăpat nici directorul general al societății, Tanja Blatnik, care a fost sancționată de două ori, amenzile totalizând 184.600 de lei. Astfel, cu 86.100 de lei a fost sancționată pentru că nu s-a asigurat că raportările lunare transmise la ASF privind situația litigiilor aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor de judecată nu sunt complete, corecte și nu corespund realității. Cea de a doua amendă primită, în sumă de 125.400, i-a fost aplicată pentru netransmiterea la termen a situațiilor financiare anuale aferente anului 2021. Lipsa banilor pentru a asigura capitalul de solvabilitate și cel al rezervei de daună i-ar fi făcut pe cei de la Euroins să ascundă numărul real al litigiilor din instanță. Astfel, compania ar fi încercat să-și reducă necesarul de finanțare, dar în final s-a ales cu o plângere penală din partea ASF pentru raportări false. Per total, între iulie 2020 și ianuarie 2023 companiei i-au fost aplicate nu mai puțin de 17 amenzi în valoare de peste 16 milioane de lei.

Contribuția la FGA crește rapid

Anul acesta a crescut din nou contribuția care trebuie virată de firmele de asigurare la Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), entitatea care plătește daunele păgubiților rămași în urma falimentelor din asigurări, fapt ce influențează și prețul polițelor RCA. Ea a crescut de la 2,5% la 4% din primele brute încasate (cu excepția activității de asigurări de viață unde cota rămâne neschimbată, la 0,4%) după ce, odată cu falimentului City Insurance cota crescuse de la 1% la 2,5%. Banii care erau strânși în contul FGA la momentul falimentului City Insurance nu ajungeau, iar pentru acoperirea totală a cererilor de daună, care ar trebui să se finalizeze la sfârșitul anului 2027 potrivit calculelor făcute de FGA, a fost necesară majorarea cotei. Dacă între timp mai apare un faliment pe piața asigurărilor, FGA va fi obligat să facă rapid rost de o nouă sursă de finanțare. Mai mult ca sigur soluția va fi apelarea la credite bancare, mai ales că și legea de funcționare a fondului acordă această posibilitate, ea fiind modificată după falimentul City Insurance de către guvernul condus de Florin Cîțu. Să fi fost o premoniție sau doar o coincidență?

Radiografia pieței RCA

În 2022 piața a cunoscut schimbări importante în ceea ce privește clasamentul firmelor care vând RCA. După falimentul City Insurance, Euroins a preluat prima poziție. În 2021 cota de piață a compania pe piața RCA a fost de 35,34%, iar în 2022 s-a redus la 32,72% potrivit datelor de ultimă oră. Deși și-a redus cota, valoarea primelor brute subscrise pe RCA a fost de 495 milioane de lei anul trecut, în creștere cu 21% față de anul 2021. În același timp, companiile plasate pe următoarele locuri, Groupama și Allianz Tiriac, și-au majorat cotele de piață. Groupama a avut cea mai spectaculoasă creștere, de la 9,5% în decembrie 2021 la 20,43 în decembrie 2022. În ceea ce privește Allianz-Tiriac, cota ei a crescut cu 7%,  după ce în decembrie 2021 era de 13%. Per total, încasările din vânzarea polițelor RCA s-au majorat puternic în cursul anului trecut, la bază stând creșterea prețurilor. Primele brute subscrise au ajuns la aproape 8 miliarde de lei, de la 5,95 miliarde de lei în 2021.