Un secretar de stat anunță în premieră că ministerul Finanţelor a început analiza impozitării progresive

Ministerul Finanţelor (MF) a început încă de anul trecut o analiză privind impozitul progresiv, discuţia este şi una tehnică şi una politică, dar decizia introducerii acestuia va fi pur politică, a declarat joi Alin Andrieş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, la conferinţa de taxe PwC România.

Totodată, reprezentanţii MF prezenţi la eveniment spun că anul 2024 nu va aduce creşteri de taxe şi impozite, dar este un an al analizelor sistemului fiscal.

„Această analiză (a impozitului progresiv – n. r.) a început de anul trecut şi trebuie să menţionez (…) că genul acesta de analiză are loc în mod continuu, fiindcă sistemul economic, mediul de afaceri este unul foarte, foarte dinamic şi noi trebuie să ne adaptăm şi să identificăm zonele în care trebuie să intervenim. Reforma fiscală pe care ne-am asumat-o are două componente. Are o componentă de eliminare sau diminuare a distorsiunilor generate de un cadru fiscal sau, altfel spus, să creăm un cadru fiscal mai eficient, mai echitabil. Şi aici am început acest proces prin eliminarea unor facilităţi sau distorsiuni, ceea ce va genera un efect pozitiv din perspectiva creşterii veniturilor fiscale, dar şi din perspectiva, să spunem, unui mediu concurenţial mai echitabil. În al doilea rând, întotdeauna discuţia între cota unică sau impozit progresiv este o discuţie şi tehnică, este şi o discuţie, să spunem, politică. La nivelul Ministerului Finanţelor noi avem această analiză. Am discutat pe întreg parcursul, deoarece consultanţa oferită de Banca Mondială, care s-a finalizat printr-un raport, face o analiză a sistemului fiscal şi oferă câteva alternative”, a arătat Alin Andrieş.

El a subliniat că în acest va fi „pace fiscală” şi nu vor avea loc creşteri de taxe şi impozite. Potrivit secretarului de stat din Finanţe, anul 2024 va fi unul important, deoarece, fiind un an electoral, anticipaţiile sunt că vor fi modificări de comportament atât al factorului politic, cât şi al agenţilor economici.

„Măsurile pe care le-am luat în anul 2023 vor avea efectul scontat şi în funcţie de comportamentul agenţilor economici. (…) Indiferent cât de mult le discuţi, la final, creşterea de impozite sau de taxe sau introducerea de noi taxe sau eliminare de facilităţi nu este, să spunem, aplaudată de mediul de afaceri. Finalul primului trimestru este un moment important, fiindcă vom vedea care sunt efectele (măsurilor fiscale – n. r.) şi dacă efectele previzionate sau efectele obţinute sunt în linie cu efectele previzionate”, a subliniat Andrieş.

Pe de altă parte, reprezentantul MF a atras atenţia că de prea multe ori, în trecut, politica fiscală a fost utilizată pentru a diminua anumite probleme structurale în diferite sectoare de activitate.

„În momentul de faţă avem sistemul progresiv sau taxă unică. Mai avem şi analiza din perspectiva impozitării muncii versus impozitarea capitalului. Pe de o parte, impozitarea muncii, ţinând cont de toate contribuţiile obligatorii în România, este mai ridicată decât în alte state europene, iar din perspectiva impozitării capitalului sau a averii, se spune, inclusiv a proprietăţii, nivelul de impozitare este mai redus decât media europeană. De asemenea, discutăm despre legislaţie cu privire la impozitul pe proprietăţi. După cum foarte bine ştiţi, avem o lege adoptată care prevede trecerea de la sistemul anterior la un sistem bazat pe valoare de piaţă. Pe de altă parte, cum să spun, va fi o decizie pur politică şi nu aş vrea să intru în dezbatere ce direcţie va câştiga. Noi vom oferi şi rolul nostru este să oferim fundamentarea tehnică conform atribuţiilor şi conform planului de guvernare. Ministerul de Finanţe este responsabil de politica fiscală şi avem ca obiectiv, pe de o parte, o analiză, pe de altă parte, crearea unui sistem fiscal mai echitabil şi mai eficient”, a mai spus Andrei Andrieş.

Prezentă la eveniment, Nicoleta Cîrciumaru, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a menţionat că un palier al reformelor ANAF din PNRR este cel al introducerii unui tratament fiscal adaptat în funcţie de riscul fiscal asociat fiecărui contribuabil şi reproiectarea proceselor de administrare fiscală. Astfel, se presupune implementarea unui sistem integrat de management al riscurilor fiscale la nivelul întregii administraţii fiscale, prin înfiinţarea unui sistem de identificare, planificare, evaluare şi adaptare a activităţilor din procesul de administrare fiscală, în conformitate cu riscurile fiscale identificate şi permanent actualizate.

„Acest mare proiect Big Data are un termen de implementare din ceea ce spun specialiştii de doi ani, trei ani, dar până ajungem la forma finală, lucrăm la anumite module intermediare care să ne ajute să colectăm din date, să le analizăm şi să le punem în aplicare în vederea constatărilor pe care trebuie să le facem. Aceste module au la bază configurări ale profilului de risc al contribuabililor, sunt utilizate în activitatea de control fiscal, generând acţiuni de control ţintite sau în timp real. Încercăm să adunăm, să colectăm datele prin ponderea numărului de desk auditori raportat la numărul total de audituri efectuate de administraţia fiscală”, a afirmat Cîrciumaru.

În ceea ce priveşte acţiunile de control fiscal, în cadrul procesului de analiză de risc vor fi identificate domeniile de neconformare, iar acţiunile de control fiscal vor fi ţintite, vor privi exact contribuabilii identificaţi cu risc de neconformare. Domeniile de interes pentru activitatea de control fiscal sunt domeniile identificate cu risc fiscal, urmare a analizei de risc şi care au un impact în reducerea grupului de TVA.

Aceasta a anunţat că se autorităţile analizează posibilitatea suplimentării camerelor de luat vederi în punctele de trecere a frontierelor de stat a României.

„Pentru prevenirea şi combaterea evaziunii, am demarat un program complex de implicare a inspectorilor din punctele de trecere a frontierelor. Subliniem faptul că eficienţa măsurilor de mai sus a fost testată prin acţiunile derulate în anul 2023 şi începutul anului 2024 şi au dat rezultate. O mie de contribuabili mari au plecat de la 1 ianuarie şi vor mai pleca o mie de contribuabili de la 1 iulie. Tot pentru a creşte calitatea serviciilor ne-am gândit la aceste lucruri. Nu se întâmplă nimic rău sau nou. Toate inspecţiile care se află în derulare se vor termina de către organul fiscal care le- început şi după aceea vor fi transmise noului organ fiscal eventualele decizii de impunere”, a punctat şefa Fiscului.

La rândul său, Georgeta Toma, şef Serviciu în Direcţia Generală de Legislaţie Fiscală şi Reglementări Vamale şi Contabile din Ministerul Finanţelor, a menţionat că pe zona de microîntreprinderi, trebuie să continue reducerea plafonului iar autorităţile fiscale analizează operaţionalizarea facilităţilor care se acordă pentru cercetare, dezvoltare.

„Anul acesta e un an de analize şi de aducere a unor clarificări mai mult în zona, să spunem, secundară de reglementare şi nu neapărat pe partea de lege. Trebuie să recunoaştem că în impozitarea directă avem mai multe impozite sectoriale, să spunem aşa, şi avem şi acest impozit minim pe cifra de afaceri. După cum aţi văzut, soluţia de integrare a acestui impozit, în primul rând, dacă vorbim de regula standard. Aceasta a fost intenţia de reglementare: impozit pe profit. (…) În situaţia în care în 2024 suntem în zona de impozitare minimă, de 15%, că avem mai multe minime, să spunem aşa, naţionale, internaţionale, deci dacă entitatea respectivă constitutivă din România plăteşte în locul impozitului pe profit, impozitul minim pe cifra de afaceri, după formula binecunoscută, acesta este impozitul acoperit”, a subliniat Georgeta Toma.

Daniel Anghel, partener coordonator Tax, Legal & People, a explicat că în timp ce autorităţile au avut mereu agenda orientată către buget, mediul de afaceri a cerut o legislaţie cât mai clară, consultări, predictibilitate.

„Tradiţional, deciziile privind taxele au pornit de la necesităţile de acoperire a deficitului bugetar şi mai rar de la o strategie fiscală de stimulare a mediului economic. De aici, lipsa de predictibilitate şi de transparenţă, de care vorbim la fiecare modificare a Codului fiscal şi care, din păcate, continuă în ciuda promisiunilor din partea autorităţilor. Deficitul bugetar este mare şi din această cauză România se confruntă cu procedura de deficit excesiv din partea CE. Vedem că ţintele de deficit bugetar sunt: 5% în 2024, 4,7% în 2025 şi 4,2% în 2026 şi, desigur, principala întrebare este cum se va obţine această reducere treptată. Sunt trei căi binecunoscute sau un mix al acestora: creşterea taxelor, reducerea cheltuielilor şi măsuri de administrare fiscală pentru o colectare mai mare a taxelor existente sau un mix al acestora. Pe prima variantă au mizat istoric autorităţile, însă rezultatele nu au fost optime”, a declarat Anglel.

El susţine că, pe viitor, vor creşte taxele însă se va îmbunătăţi şi colectarea.

„Aş spune că ambele vor avea loc, dar să sperăm că accentul va cădea pe măsurile administrative şi că digitalizarea ne va salva măcar parţial de taxe mai mari, mai ales că efortul mediului de afaceri pentru implementarea soluţiilor digitale este unul mare şi nu lipsit de cost. Dar ca să exemplificăm de ce susţin că digitalizarea este cheia. Totuşi rămân necesare anumite reglaje, calibrări ale sistemului fiscal (care a fost distorsionat de-a lungul anilor prin măsuri ad hoc), dar în mod sigur colectarea mai bună a taxelor existente este cheia pentru încasări mai mari la buget şi mai multă predictibilitate pentru mediul privat”, a mai spus Daniel Anghel.