Bănci
Un sistem bancar robust într-o economie sub presiune
Sistemul bancar românesc a încheiat un an 2026 bun, în ciuda turbulențelor provocate de situația politică din prima jumătate a anului și a inflației din a doua parte. Dar băncile au rămas solide, activele totale au crescut, iar acum se pregătesc pentru un an în care să revină și cu dobânzile la niveluri mai atractive pentru consumatori. Rămân semne de întrebare asupra populației și sectorului privat, unde majorările de taxe și impozite pun frână consumului și investițiilor.
La sfârșitul lunii septembrie 2025, activele totale ale băncilor au ajuns la 907,3 miliarde de lei, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), în creștere cu 64,1 miliarde de lei față de sfârșitul lui 2024. O creștere de aproximativ 5%, un procent bun în condițiile de anul trecut a economiei. Numărul băncilor din sistem era de 30, dintre care 10 erau sucursale ale unor bănci străine.
Interesantă este ponderea băncilor românești din sistem, care a ajuns la aproape 38% din total, în creștere cu 4 puncte procentuale față de 2023, similar cu 2024. După criza din 2009-2010, când băncile străine erau preponderente în sistem (cu o pondere de 85-90%), iar criza generalizată a dus la retragerea capitalurilor de către băncile mamă, BNR a stabilit că trebuie să crească ponderea băncilor autohtone. Acum s-a ajuns la aproape 40%, iar în eventualitatea unei crize, situația este mult mai bună. Dacă adăugăm și activele financiare deținute de fondurile de pensii și de fondurile de investiții locale, putem spune că stăm incomparabil mai bine decât acum 15 ani.
Creștere prin achiziții și tehnologie
Cea mai mare bancă din sistem este Banca Transilvania, care a plecat de la o cotă de sub 5% în urmă cu 20 de ani și a ajuns la aproximativ 23% din întregul sistem bancar. Pe lângă creșterea organică anuală constantă, banca s-a mărit prin achiziții (Volksbank, Bancpost, OTP Bank, Idea Bank) și are acționariat majoritar român. Activele totale ale băncii au atins valoarea de 213,2 miliarde de lei la 30 septembrie 2025, cu 6,7% mai mari față de 30 septembrie 2024, în timp ce creditele și creanțele din leasing nete au ajuns la 104,2 miliarde de lei, cu 10,7% față de 30 septembrie 2024. „Banca Transilvania a înregistrat o creștere solidă a activității, susținută de investiții semnificative în tehnologie, rețea, echipă și în fundația operațională a băncii, depășind în același timp pragul de 20 de miliarde de euro în credite nete. Toate acestea, împreună cu dezvoltarea infrastructurii BT, pregătesc banca pentru noi etape de dezvoltare”, a declarat Omer Tetik, director general al Băncii Transilvania.
Banca este cea mai mare și din punct de vedere al profitului net. Profitul net consolidat al grupului bancar a fost de 3,27 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în timp ce profitul net al Băncii Transilvania a fost de 2,92 miliarde de lei, în urcare cu 7,9% față de aceeași perioadă a anului 2024. Eficiența operațională a băncii s-a îmbunătățit, atingând nivelul de 44,26%, indicator pentru care s-a luat în considerare impactul anualizat al contribuției la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, Fondul de Rezoluție și taxa pe cifra de afaceri. Solvabilitatea Băncii Transilvania era de 20,28% în septembrie 2025, iar rata creditelor neperformante, conform definiției EBA, era de 2,56%.
Pe locul secund în sistem se află Banca Comercială Română, achiziționată de Erste Bank în 2005. După ce a fost prima bancă din sistem timp de mulți ani, a fost depășită de BT, dar chiar și așa, BCR are o cotă de piață de aproape 14% și active totale de 125,2 miliarde de lei în septembrie 2025, ultimele date disponibile. Profitul net a fost de 2,46 miliarde de lei, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă din 2024. De notat că, în septembrie 2025, BCR a înregistrat și un venit extraordinar de 388,9 milioane de lei ca urmare a deciziei favorabile date de Înalta Curte de Casație și Justiție în litigiul legat de BCR BpL.
Rata creditelor neperformante pentru BCR Group, conform metodologiei Erste Group, s-a situat la 3,7% în septembrie 2025, pe fondul unei creșteri temporare a stocului de credite neperformante. Gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante s-a situat la nivelul de 127,2% în septembrie 2025.
Topul trei al băncilor este completat de CEC Bank, cu o cotă de circa 12% conform datelor de la jumătatea anului trecut și a estimărilor pentru restul anului. Activele totale ale băncii erau de 99,4 miliarde de lei la finele lui iunie 2025, în creștere cu 7% față de iunie 2024, iar profitul net a crescut cu 12,8%, până la 304,1 milioane de lei. CEC a continuat să crească organic și anul trecut, așa a reușit să depășească BRD – Societe Generale în topul băncilor după active. Totuși, rata creditelor neperformante de la finele anului 2024 (ultimele date disponibile) era de 4,75%, peste media sistemului de 2,84%.
Totuși, locul al treilea în sistem ar trebui să fie preluat de UniCredit Bank, care a crescut puternic după integrarea Alpha Bank. Dar în lipsa unor raportări oficiale din partea băncii sau a instituțiilor, nu putem spune care dintre cele două bănci se află pe locul al treilea (nici CEC Bank nu are raportări pentru întreg anul 2025). Dar, conform datelor care au apărut în alte evenimente publice, UniCredit Bank a ajuns la o cotă de piață de 13% după preluarea Alpha, adică foarte aproape de CEC. Până acum, pentru România banca a raportat doar profitul de 232 de milioane de euro (circa 1,15 miliarde de lei) aferent primelor nouă luni din 2025, la venituri de peste 700 de milioane de euro, cu 38% mai mare decât în aceeași perioadă din anul anterior. În 2024, UniCredit Bank se situa pe locul 7 în topul băncilor după active, iar Alpha Bank pe locul nouă.
Foarte aproape de nivelul CEC Bank și UniCredit se află și BRD – Groupe Societe Generale, cu active totale de 94 de miliarde de lei la finele lui septembrie 2025, adică o cotă de piață de aproximativ 10%. Calitatea portofoliului de credite BRD a rămas solidă în primele nouă luni ale anului 2025, cu o rată a creditelor neperformante (NPL) de 2,4% în septembrie 2025. Profitul net s-a ridicat la 1,15 miliarde de lei, în creștere cu 5,8. „În primele nouă luni ale anului, marcate de un mediu tensionat, BRD a rămas fidel angajamentului său de a-și servi atât clienții, cât și economia românească în ansamblu, continuând să înregistreze o bună dinamică a rezultatelor comerciale și financiare. Soldul creditelor nete, incluzând finanțările de leasing, a crescut cu +14% față de aceeași perioadă a anului trecut, susținut de performanțe pozitive pe ambele segmente, retail și companii”, a declarat Maria Rousseva, CEO al BRD.
Raiffeisen Bank ocupă locul al șaselea în top, cu active de 81,5 miliarde de lei la nivelul lunii septembrie 2025, în creștere cu 10% față de aceeași perioadă din 2024. Profitul net al băncii a ajuns la 1,36 miliarde de lei, cu 8% peste nivelul înregistrat în primele nouă luni ale anului precedent. „În ultimele nouă luni, sistematic și pas cu pas, am continuat să facem un mix între cele mai noi tehnologii, inclusiv inteligența artificială, și expertiza echipelor noastre pentru a sprijini fiecare client în construirea unui viitor financiar mai puternic”, a declarat Zdenek Romanek, președinte & CEO, Raiffeisen Bank România.
Banca este urmată imediat de ING Bank, cu active de 74,9 miliarde de lei în septembrie 2025, cu 4,7% mai mari decât anterior. De asemenea, veniturile ING Bank s-au majorat cu 6,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, depășind borna de 3 miliarde de lei. De menționat, totuși, este că banca raportează diferit în trimestrial față de semestrial. Comunicatul anterior al băncii referitor la rezultate arată că „în primele șase luni ale anului 2025, activele băncii s-au majorat cu 4,7%, ajungând la valoarea de 79 de miliarde de lei, în vreme ce profitul net a înregistrat o creștere de 7% față de aceeași perioadă a anului anterior.” Iar nivelul activelor la finalul lui 2024 era de 78 de miliarde de lei, cu 9% peste nivelul din anul anterior, în timp ce la finele primului trimestru din 2025 „activele totale au ajuns la 73,4 miliarde de lei, o creștere de 2,8% față de aceeași perioadă a anului trecut”. Profitul net al ING Bank în primele nouă luni a fost de peste un miliard de lei, o estimare pe baza cifrelor raportate.
Exim Banca Românească este a treia bancă autohtonă ca mărime, aflată pe locul 8 la general, cu o cotă de circa 3%. În top mai găsim Garanti BBVA, cu aproape 2% cotă de piață, și Citibank, cu circa 1,8%, dar cifrele finale anuale nu sunt încă disponibile.
Bancă mare, profit mare. Dar și impozit uriaș
În primele nouă luni ale anului trecut, profitul cumulat al băncilor s-a ridicat la 11,6 miliarde de lei, bani care au ajuns majoritar la șase bănci. Mai exact, câștigurile celor șase bănci au fost de 10,8 miliarde de lei. Banca Transilvania și BCR au obținut peste două miliarde de lei fiecare, iar Raiffeisen Bank, CEC Bank, ING Bank și UniCredit Bank au împărțit restul. Profitul net la nivel de sistem a fost ușor sub cel din 2024 (11,7 miliarde de lei), din cauza taxei pe cifra de afaceri de 4%, majorată anul trecut de la 2%. Banca Transilvania a anunțat că a plătit 312 de milioane de lei în contul acestei taxe, cea mai mare din sistem.
Statul român a încasat peste două miliarde de lei ca impozit pe profit sau pe cifra de afaceri doar de la băncile mari. Dacă va reuși și anul acesta să încaseze la fel de mult, urmează să vedem. Vestea bună este că sistemul bancar rămâne solid și nu se întrevăd crize bancare în următoarea perioadă.