Vaccinarea copiilor la nivel mondial stagnează, avertizează ONU

Ratele de vaccinare a copiilor din întreaga lume stagnează şi nu au revenit încă la nivelurile de dinaintea pandemiei de COVID-19, a avertizat luni Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), transmite AFP.

Comparativ cu nivelul din 2019, pre-pandemic, un număr suplimentar de 2,7 milioane de copii erau încă nevaccinaţi, sau erau vaccinaţi incomplet, în 2023, au indicat Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) într-o declaraţie comună.

„Ultimele tendinţe arată că multe ţări continuă să neglijeze prea mulţi copii”, a deplâns directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell.

În 2023, doar 84% dintre copiii aflaţi la vârsta la care ar fi trebuit să fie vaccinaţi împotriva difteriei, tetanosului şi pertussis (DTP), sau 108 milioane, au primit efectiv trei doze din acest vaccin, a treia doză servind drept marker cheie al acoperirii vaccinale la nivel mondial, conform datelor publicate de agenţiile sanitară şi pentru copii ale ONU.

Acest procent nu s-a schimbat din 2022, ceea ce înseamnă că progresul modest observat în acel an, după scăderea bruscă din cauza crizei COVID-19, a „stagnat”, au subliniază agenţiile ONU.

Această rată era de 86% în 2019, înainte de pandemie.

– „În întârziere” –

„Suntem în întârziere”, a recunoscut în faţa presei directorului Departamentului de imunizare şi vaccinuri al OMS, Kate O’Brien.

„Acoperirea vaccinală la nivel mondial nu şi-a revenit încă pe deplin după declinul istoric observat în timpul pandemiei”, a explicat ea.

În 2023, 14,5 milioane de copii din întreaga lume se aflau în categoria „zero doze” – nu primiseră nicio doză de vaccin, o cifră în creştere, după 13,9 milioane în 2022 şi 12,8 milioane în 2019, potrivit datelor publicate luni.

„Aceasta pune în pericol vieţile celor mai vulnerabili copii”, a avertizat Kate O’Brien.

Jumătate dintre copiii nevaccinaţi din întreaga lume trăiesc în 31 de ţări afectate de conflicte, unde sunt expuşi în special la unele boli ce pot fi prevenite, ca urmare a insecurităţii şi a accesului insuficient la alimente şi servicii de sănătate.

În aceste ţări, copiii au, de asemenea, un risc mult mai mare de a rata dozele de rapel necesare.

Un număr de 6,5 milioane de copii din întreaga lume nu au primit a treia doză de vaccin DTP, necesară pentru a asigura o protecţie eficientă.

Aceste disparităţi în acoperirea vaccinală favorizează dezvoltarea anumitor boli, precum rujeola.

– Preocupări asupra rujeolei –

OMS şi UNICEF şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la întârzierea vaccinării împotriva rujeolei – una dintre maladiile cele mai infecţioase – pe fondul unei explozii de epidemii în întreaga lume.

„Focarele de rujeolă sunt un semn de atenţionare privind lacunele existente în materie de vaccinare, care i-au afectat în primul rând pe cei mai vulnerabili”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat în comunicat.

În 2023, 83% dintre copiii din întreaga lume au primit prima doză de vaccin, acelaşi nivel ca în 2022, dar încă sub procentul de 86%, înainte de pandemie.

În plus, doar 74% dintre cei vaccinaţi au primit a doua doză necesară, în timp ce pentru stoparea epidemiei este necesară o acoperire vaccinală de 95%, au subliniat agenţiile ONU.

Peste 300.000 de cazuri de rujeolă au fost înregistrate în 2023, de aproape trei ori mai multe comparativ cu anul precedent, a declarat Ephrem Lemango, şeful departamentului de imunizare în cadrul UNICEF.

Nu mai puţin de 103 ţări s-au confruntat cu epidemii în ultimii cinci ani.

În schimb, 91 de ţări cu o acoperire vaccinală solidă contra rujeolei nu au înregistrat niciun focar.

Zece ţări aflate în criză, inclusiv Sudan, Yemen şi Afganistan, au mai mult de jumătate dintre copiii nevaccinaţi împotriva rujeolei, a precizat Lemango.

Pe de altă parte, organizaţiile salută progresul realizat în vaccinarea împotriva papilomavirusului (virusul HPV), responsabil în special de cancerul de col uterin.

Cu toate acestea, acest vaccin a ajuns la doar 56% dintre adolescentele din ţările cu venituri ridicate şi la 23% în ţările cu venituri reduse, cu mult sub ţinta de 90%.