Veniturile firmelor din România au crescut de 6,5 ori iar profiturile de 10 ori, în ultimii 15 ani

Veniturile totale ale firmelor din România au crescut de 6,5 ori în ultimii 15 ani, de la 400 miliarde de lei în 2008 la peste 2.600 miliarde de lei în 2023, arată studiul „Profil de Antreprenor 2024” realizat pentru ING Bank România de Datable şi Impact Hub Bucharest, cu sprijinul Startarium.

Cea mai mare creştere, de peste 60%, s-a observat în perioada 2021-2023.

În schimb, rata de creştere a profitului net total al firmelor din România a fost mai mare decât cea a creşterii veniturilor. Astfel, profitul net al companiilor a ajuns în 2023 la valoarea de 223 miliarde de lei, de 10 ori mai mare decât valoarea înregistrată la finalul anului 2008.

ING Bank România aniversează 30 de ani de activitate pe plan local în 2024, iar studiul „Profil de Antreprenor 2024” oferă o radiografie detaliată a climatului antreprenorial din România. Cercetarea se bazează, în premieră, pe analiza datelor la nivel teritorial, pentru a oferi o imagine cât mai clară a evoluţiei mediului antreprenorial mai ales în cea de-a doua jumătate a ultimelor trei decenii, se arată într-un comunicat al băncii.

„Studiul „Profil de Antreprenor” confirmă progresul remarcabil înregistrat în această perioadă atât la nivel macro, cât şi microeconomic, în special în anii care au urmat aderării la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, rămâne evidentă problema polarizării dezvoltării economice, care trebuie adresată în anii care urmează. Recent am lansat şi raportul 30 x 30. 30 de ani de transformări. 30 de ani de ING, în care arătăm că economia României are potenţialul de a se dubla în următorul deceniu, iar ţara noastră ar putea intra în top 10 economii din Uniunea Europeană”, a declarat Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România, citată în comunicat.

În ultimii 15 ani, profitul net în mediul urban a crescut cu 57%, semnificativ mai rapid decât în mediul rural, unde creşterea a fost de doar 39%. Acest decalaj evidenţiază dificultatea mediului rural în transformarea veniturilor în profit net, având costuri operaţionale mai mari şi o eficienţă mai scăzută decât în urban, susţine sursa citată.

Bucureşti continuă să concentreze cea mai mare pondere a profitului net, de 37% din totalul profiturilor obţinute de afacerile din România. Totuşi, această pondere s-a mai redus în ultimii ani, în 2014, de exemplu, fiind de 45%.

În ceea ce priveşte veniturile din ultimii 15 ani, creşterea medie anuală a fost de 148 miliarde de lei. Centrele urbane au însumat peste 60% din veniturile totale ale companiilor. Alături de Bucureşti şi Ilfov, se remarcă judeţele Argeş, Cluj şi Timiş.

„Raportul Profil de antreprenor 2024 arată că, în pofida provocărilor, antreprenorii români demonstrează o rezilienţă remarcabilă şi un potenţial semnificativ de creştere. Extinderea internaţională, creşterea bazei de clienţi şi adoptarea tehnologiilor avansate sunt considerate priorităţi esenţiale. Pentru a atinge aceste obiective, este necesară o îmbunătăţire a ecosistemului antreprenorial, prin acces mai bun la finanţare, suport educaţional continuu şi politici favorabile dezvoltării afacerilor”, a arătat Vlad Craioveanu, CEO & Cofondator, Impact Hub Bucharest.

Din perspectiva numărului de firme, la începutul anilor ’90, doar câteva procente dintre afaceri se regăseau în rural, în timp ce astăzi, 32% dintre ele sunt localizate aici. Mediul urban continuă să domine peisajul antreprenorial, cu 68% din afaceri în oraşe şi municipii, din care aproape 19% sunt doar în Bucureşti.

În zona Bucureşti-Ilfov, în Cluj, în Timiş şi în alte centre urbane din vestul ţării există o densitate de peste 100 de firme şi freelanceri la 1.000 de locuitori. Cele mai reduse niveluri ale densităţii de firme în raport cu populaţia sunt înregistrate în regiuni rurale din anumite zone ale Moldovei şi Munteniei, unde se înregistrează între 11 şi 31 de firme la mia de locuitori.

Mioveni este singurul oraş care a reuşit să concentreze aproximativ 2,2% din profitul net total naţional anual, datorită industriei auto. Cele mai mari performanţe în raport cu profitul net total naţional au fost înregistrate în perioada de criză economică şi revenire 2009-2013, subliniind importanţa afacerilor locale stabile şi a investiţiilor străine în acestea, comentează sursa citată.

Din punct de vedere al numărului de afaceri, cea mai densă zonă este comuna Sfântul Gheorghe (TL) cu 315 companii/ 1000 locuitori rezidenţi. De asemenea, în primele 5 se regăsesc localităţile Crişan (TL), Costineşti (TL), Brebu Nou (CS) şi Afumaţi (IF), toate având densităţi ale afacerilor de peste 250 afaceri/ 1000 locuitori rezidenţi.

Între 1990 şi 2024, mediul de afaceri din România a trecut prin multe schimbări, reflectând adaptarea la economia de piaţă. După o explozie de noi firme în anii ’90, s-a înregistrat o scădere, urmată de o revenire puternică după anul 2000, cu momente de vârf în 2007 şi 2017.

În perioada crizei financiare globale, resimţită în România între anii 2008 şi 2010, o mare parte dintre firmele proaspăt înfiinţate nu au supravieţuit. Din totalul celor peste 80.000 de companii înfiinţate în 1990, doar 16.000, respectiv 20% din total, mai sunt active în 2024.

Durata medie de viaţă a unei companii în România este de aproape 11 ani, în timp ce peste 50% dintre acestea au o vechime de cel puţin 8 ani.

În ultimii 15 ani, structura economiei româneşti s-a menţinut stabilă, dar cu o concentrare puternică în câteva sectoare dominante. Industria prelucrătoare şi comerţul au rămas pilonii principali, generând împreună aproximativ 60% din veniturile totale. În aceeaşi perioadă, sectorul construcţiilor şi-a sporit contribuţia, ajungând la aproximativ 9% din veniturile totale, reflectând o cerere crescută de infrastructură şi locuinţe. Această creştere a construcţiilor a sprijinit dezvoltarea economică, dar dependenţa de acest sector poate crea vulnerabilităţi, în special în cazul unei încetiniri a pieţei imobiliare, avertizează cercetarea.

Peste un sfert din totalul companiilor din sectoare precum comerţul online, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, dar şi comerţul alimentar prezintă riscuri financiare ridicate, întrucât sunt foarte sensibile la fluctuaţiile pieţei. În domeniul comerţului online, de exemplu, gradul de îndatorare este de peste 50%, iar o schimbare economică neaşteptată poate să conducă la probleme semnificative companii din acest domeniu. În general, îndatorarea ridicată poate limita flexibilitatea acestor afaceri şi le poate expune riscurilor majore în perioade de criză economică.

În România activează în prezent peste 1,67 milioane de firme şi persoane fizice care desfăşoară activităţi de tip freelancing (prin forme de organizare juridică precum PFA – persoană fizică autorizată, II – întreprinderi individuale sau IF – întreprinderi familiale). Numărul acestora este cu 58% mai mare decât finalul anului 2009, arată datele de la Registrul Comerţului.

ING Bank România este parte a ING Group, instituţie financiară internaţională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări. Înfiinţată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, cu peste 1,8 milioane de clienţi din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri & Mid-Corporate şi Wholesale Banking.