Actualitate

Viitorul României prin ochii guvernanților

Posted on

Ei sunt cei care iau decizii cu impact atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. De felul în care guvernează și de modul în care își construiesc acțiunile depinde nu doar viitorul nostru, ci și al celor care vin după noi. Și pentru că viitorul depinde în mare măsură de ei, Antena 3 CNN a creat platforma „RO 3.0 – Viziunea Viitorului”, în cadrul căreia i-a adus la masă pe cei mai importanți factori de decizie din Guvern pentru a spune care este propria lor viziune de viitor. 

Marcel Ciolacu, premierul României 

Trebuie să recunoaștem că acum trăim o consecință a trecutului. Avem două mari provocări. Avem PNRR, care înseamnă atât resurse financiare, dar cel mai mult înseamnă reforme, reforme de fond, nu de formă, și cred că sunt cele mai dure reforme de implementat în România postdecembristă. Și mai avem, din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare, aderarea la OCDE. Amândouă putem spune că pot crea un plan pentru România. Trebuie să ținem cont de contextul extern, de crizele de securitate, de crizele energetice și trebuie să învățăm din ultimii doi-trei ani, când am avut și pandemie, ce înseamnă cu adevărat provocările. Iar Guvernul trebuie să fie mult mai eficient. Ca să fie eficient trebuie să se reorganizeze, restructureze. Și atunci va trebui, împreună cu reformele din PNRR, să vedem care sunt prioritățile. Investițiile ne-au dovedit că am putut face față descreșterii economice. Nu am făcut deficit pentru consum. Creșterea economică în România pe primul trimestru a fost pe investiții. Și avem investiții în transporturi, unde trebuie să recunoaștem că s-au deblocat marile șantiere în ultima perioadă, în ultimii doi ani, și s-a intrat într-un ritm bun, avem în sfârșit prima mie de kilometri și până la sfârșitul anului următor există o perspectivă clară pentru încă 250 km, asta vorbind numai de rutier. Iar în următorii 5-7 ani, categoric, trebuie să finalizăm încă 1000 de km.  Anul acesta, dar și la începutul anului viitor vor veni și primele trenuri noi după Revoluție. În sfârșit schimbăm garniturile de la Metrorex. 

Miza digitalizării

Nu avem digitalizare, aici este marea provocare. Asta înseamnă PNRR și asta înseamnă un plan bine stabilit.  Avem și investițiile din sănătate, marile promisiuni ale politicienilor cu spitalele regionale, spitalele focalizate pe arși, în sfârșit au intrat în linie dreaptă. Și cu investițiile venite complementar cu PNRR de la BEI, unde nu obții finanțări decât dacă ai un plan foarte bine stabilit și investițiile majore atât în învățământ clasic și mai ales în învățământul dual… Este pentru prima oară când există centre, și știm foarte bine că ele s-au dezvoltat, în primul rând, în zona Ardealului, unde a existat și infrastructură și normal că au venit investițiile prima oară. Dar este pentru prima oară când avem centre de învățământ dual și în zona Moldovei, de unde am avut cea mai mare migrație de români și de forță de muncă și de plus de valoare, de fapt, către restul Europei.  Toate măsurile pe care le-am luat până acum, foarte multe din ele discutate, comentate, am anunțat foarte clar că nu vor afecta oamenii de rând. Acestea au fost luate și ca să închidem exercițiul financiar trecut. Adică trebuia să venim cu o cofinanțare de 15%. Ultimul exercițiu financiar a fost închis la 54%, în plăți directe, în anul respectiv. Vom închide peste 90%. Este prima oară în România. Dar, cu adevărat, a trebuit, și multă lume a râs când am spus asta a trebuit, a trebuit o Românie ordonată. Fiindcă nu avem digitalizare. Aici este marea provocare. Eu, ca prim-ministru, nu am informațiile atât de repede ca să pot să fiu eficient și să iau deciziile care se impun în timp real. Pentru că nu am digitalizare. Fiindcă nu am digitalizare la ANAF, nu am digitalizare în sistemul de Sănătate, nu pot vedea eficiența, nu pot vedea unde lipsesc banii în sistem, și aici sunt marile cheltuieli.

Sebastian Burduja ministrul energiei

În perspectiva anului 2030, dar nu numai, noi trebuie să dăm un răspuns românesc acestei trileme energetice. Vrem o energie sigură, în primul rând. Apoi, vrem o energie competitivă, la un preț corect, cât mai scăzut, pentru consumatorul final, atât consumatorul casnic, românul de rând, cât și consumatorul noncasnic, deci companiile românești a căror competitivitate depinde de acest preț la energie electrică și gaze naturale. Și nu în ultimul rând, ne dorim o energie cât mai verde. Noi acționăm pe toate aceste paliere, dar, țin să menționez, în această ordine de prioritate, adică energia trebuie să fie, înainte de orice, sigură, la un preț corect și, în al treilea rând, o energie verde. În acest moment, dacă vorbim de orizontul 2030, noi ne-am asumat o misiune aproape imposibilă, dacă ținem cont de experiența ultimilor ani pe care România a avut-o și anume să avem până în primăvară o strategie energetică națională. Din păcate, România nu are o strategie energetică națională aprobată, validată, formalizată, de mai bine de un deceniu. S-a străduit din 2016 până azi să promoveze diverse hotărâri de guvern, dar n-a reușit niciodată din cauza avizelor de mediu, a unor contestații în instanță, și atunci viziunea de dezvoltare a sectorului energetic în România practic nu există. De aceea noi am accelerat acest demers, avem un Consiliu onorific format din 32 de persoane reputabile în industrie, avem sprijinul Băncii Mondiale și, în primăvara anului viitor, ar trebui să avem această strategie gata.

Bogdan-Ivan Gruia, ministrul digitalizării

Ministerul pe care îl conduc chiar reprezintă ministerul viitorului. Avem componenta de cercetare și inovare care este baza pentru tot ce este nou și avem și instrumentul folosind resurse digitale. E un fapt cunoscut deja, faptul că la doi ani, capacitatea de procesare și de calcul se dublează la nivel mondial. În același timp, prețul pentru acest lucru scade de două ori. Dacă vorbim de noile tehnologii care definesc viitorul, aș da ca exemplu tehnologiile cuantum. Dacă astăzi cel mai modern computer din lume poate să facă o operațiune undeva la 10.000 de zile, un computer cuantum o va putea face doar în patru minute. În această cursă a tehnologiei, modul în care niște state sunt lideri vor ajunge să nu mai fie lideri peste 10 sau 20 de ani, ne dă oportunitatea și nouă, celor care astăzi nu suntem lideri, ca în 10 sau 20 de ani să fim lideri, să fim în top 10 națiuni. Avem o resursă aproape inestimabilă de creier. Mare parte dintre acești oameni merg în afară pentru că România nu le oferă posibilitatea de a inova așa cum le permite intelectul lor. Împreună cu universitățile, cu mediul privat, avem un start important legat de parteneriatul public privat în verticala de cercetare, inovare, dezvoltare. 

Cele mai citite știri

Exit mobile version