Banca Centrală Europeană a presemnalizat („telegrafiat”) mișcarea următoare, în lipsa unor surprize majore a datelor de vineri privind inflația, fiind vorba de o scădere cu 0,25 puncte a dobânzii de referință, ceea ce indică ipoteza scăderii dobânzilor în zona Euro, arată într-o analiză Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
O bancă centrală își dorește, în general, să nu surprindă, optimizând eficiența hotărârilor adoptate printr-o comunicare lipsită de trepidații, bine pregătită și coerentă.
Întrebat dacă e mândru de poziția BCE prin care ar putea începe tăierea dobânzilor înaintea altor bănci centrale, precum Fed sau Banca Angliei, Philip Lane (economistul-șef al instituției) a răspuns că aspirația bancherilor centrali este să fie „cât mai plictisitori cu putință”.
Scăderea dobânzii în zona Euro este, astfel, ipoteza principală, susținută de peisajul mai blând al inflației. La rândul său, inflația din Europa este ajutată de scăderea costului energiei. De la peste 10%, la vârful de acum doi ani, în aprilie inflația a atins 2,4% și, cu toate că se așteaptă să crească la 2,5% în raportarea următoare, probabilitatea este acum coborârea reperului de dobândă al BCE.
Inflația de bază, mai puțin fluctuantă față de cea totală, calculată fără variația prețurilor la energie, alimente, alcool și țigări, a ajuns la 2,7% în aprilie de la 2,9% în martie, în timp ce contribuția energiei la diminuarea inflației a fost de 0,6 puncte față de 1,8 puncte procentuale în martie, subliniază Claudiu Cazacu.
Interesul piețelor, cuprins în estimările pentru inflație
Cu toate oscilațiile recente, gazul natural a ajuns să contribuie la dezinflație, trecând de la turbo-alimentarea creșterii prețurilor acum 2 ani la frânarea avansului. Chiar dacă vorbim despre o cotațies cu 12% peste nivelul de la începutul anului în hub-ul din Olanda, se află totuși la 90% din valoarea de vârf atinsă în august 2022, arată Claudiu Cazacu.
În 6 iunie, odată cu ședința BCE, vor fi anunțate și noile prognoze pentru indicatorii cheie. Estimările pentru inflație vor avea interesul piețelor. Coborârea spre 2%, nivelul țintit de banca centrală, ar putea să întâmpine obstacole și oscilații, dar trendul scăderii ar continua și în 2025, potrivit lui Philip Lane.
Aceasta ar permite, consideră piețele monetare, încă două runde de scădere cu 0,25 puncte a costului împrumuturilor, cel mai probabil în septembrie și decembrie. Dobânda la depozite ar urma să scadă la 3,25% și cea la facilitatea principală de creditare la 3,75%, de la 4,5% în prezent.
BCE, care a început să crească dobânda după Fed și Banca Angliei, ar fi prima dintre acestea care începe scăderea. Blocul european, greu încercat de modificări structurale, costul energiei, repoziționarea geopolitică, bariere vamale și transformări de logistică, are nevoie de sprijin de oriunde îl poate primi.
Economia zonei Euro a recuperat în T1, cu un avans de 0,3%, ușor peste estimări, după ce jumătatea a doua anului trecut a adus recesiune tehnică. E drept, contracția în trimestrul al patrulea a fost de doar 0,1%, iar vestea bună a fost că Germania a reușit să evite scenariile cele mai pesimiste. După o contracție secvențială de 0,5% în trimestrul precedent, PIB-ul a crescut cu 0,2% în trimestrul I din 2024, potrivit consultantului de strategie din cadrul XTB România.
Exporturile au crescut cu 1,1%, dar susținerea a venit în principal din partea serviciilor, pentru că în privința industriei, efectele șocurilor din anii anteriori încă se simt. Indicii PMI referitori la sevicii au ajuns la cel mai bun nivel de după iulie 2023, oferind speranțe pentru un reviriment al economiei, chiar dacă pentru BCE înseamnă nevoia suplimentară de a fi atenți la presiunile salariale.
China pare că nu vrea să rămână pe margine și pregătește taxe vamale
Pe de altă parte provocările se mențin, chiar dacă norii par că se pot risipi pe termen scurt și mediu. Creșterea tensiunilor comerciale, barierele vamale impuse de SUA Chinei afectează și companii europene care dețin fabrici în acea țară.
În același timp, China pare a pregăti o rundă de taxare vamală de până la 25% pentru mașinile produse în SUA și Europa. Estimările Comisiei Europene pentru un avans de 1% al PIB-ului în 2024 și 1,6% în 2025 par nu doar realizabile, ci și cu șanse de a fi depășite.
Totuși, pe termen lung, modificarea structurii bugetelor în contextul geopolitic diferit, trendurile demografice, rescrierea regulilor comerțului global și concurența pe tehnologie ridică provocări masive.
Economistul-șef a insistat că, dacă vor apărea surprize în privința inflației, viteza va fi ajustată, subliniind că această mișcare nu va fi o „declarație de victorie”. Cu alte cuvinte, ar fi, mai degrabă, semnul unei noi etape de luptă pentru a reface competitivitatea erodată a blocului european, punctează Claudiu Cazacu.
