Peste 120.000 de persoane au decedat în România în plus față de media statistică în cei trei ani de epidemie COVID. Dincolo de dramele individuale, fenomenul a avut și va avea urmări în plan economic. Și, ca de obicei, avem de-a face cu pierzători și – oricât de cinic ar suna – câștigători.
Pandemia de coronavirus a afectat serios toate țările europene. Unul dintre cei mai importanți și, în același timp, cei mai dureroși indicatori a fost cel al excesului de mortalitate. Mai exact, câți oameni au decedat în plus față de un an normal. Iar cifrele sunt cu adevărat impresionante.
Între martie 2020 și februarie 2023, la nivelul Uniunii Europene au fost înregistrate 1,74 milioane de decese peste media anilor 2016-2019. În 2020 au fost raportați cu 12% mai mulți morți decât media celor patru ani anteriori, în timp ce în 2021 creșterea a fost de 14%, iar în 2022 de 11%. Cifrele colectate de institutul european de statistică Eurostat au variat semnificativ de la an la an și de la țară la țară. De exemplu, în primul an al pandemiei, unele state membre (cum ar fi Letonia, Danemarca, Irlanda, Estonia și Finlanda) au avut exces de mortalitate de sub 5%, în timp ce altele (Belgia, Italia, Cehia, Spania, Slovenia, Malta și Polonia) au raportat creșteri între 15% și 20%. În 2021, Suedia și Belgia au reușit să rămână sub 5%, în timp ce țări precum Letonia ori Estonia s-au situat în jur de 20%, Slovacia a atins aproape 36%, iar Bulgaria a avut nu mai puțin de 38% de decese în plus.
Anul trecut a fost de asemenea variat din acest punct de vedere la nivelul continentului: cele mai mici rate de exces de mortalitate au fost în România (3,4%), Suedia (4%) și Ungaria (5%), în timp ce cele mai mari au fost în Cipru (26%) și Malta (18%).
Cauze probabile și improbabile
S-a discutat mult, atât de către experți certificați, cât și de către tot soiul de specialiști auto-proclamați, despre cauzele acestor evoluții. Majoritatea opiniilor doctorilor și oamenilor de știință merg în aceeași direcție: vasta majoritate a deceselor suplimentare a fost cauzată, direct sau indirect (prin îngreunarea accesului la servicii medicale), de epidemia de COVID. La cauze secundare au fost trecute stresul (provocat în mare parte tot de pandemie, dar și de războiul din Ucraina ori de scăderea nivelului de trai pentru o parte semnificativă din locuitorii UE), dar și valurile de căldură. Chloe Brimicombe, cercetătoare la Universitatea din Graz, Austria, spunea în toamna anului trecut că, în ciuda măsurilor luate de autorități, numărul de decese din cauza temperaturilor extreme a fost în 2022 „mai mare decât ne așteptam”, adăugând că valul de căldură care a lovit Europa în vara anului trecut a fost cel mai puternic din ultimele două decenii.
Evident că cei înclinați să creadă în diverse teorii ale conspirației au pus (măcar o parte din) excesul de decese (mai ales cel din 2022, când valul pandemic pierduse o parte din energie) pe seama efectelor secundare ale vaccinurilor. Ceea ce este cert este că nu poate fi făcută nici un fel de legătură statistică între rata de vaccinare și rata mortalității din diversele state europene. Mai exact, există țări cu rată de vaccinare extrem de înaltă (cum ar fi Belgia, Suedia, Portugalia ori Luxemburg) în care în 2021 și 2022 excesul de mortalitate a fost mic, dacă nu chiar neglijabil, și altele cu rate de vaccinare sub media UE (ca Grecia și Cipru) în care au murit semnificativ mai mulți oameni decât era de așteptat luând în calcul media anilor 2016-2019.
Sincronizare perfectă
Nici în România nu se poate face, desigur, vreo legătură validă din punct de vedere științific între valurile de mortalitate suplimentară și ratele de vaccinare. Singurul motiv care stă în picioare pentru decesele în plus din ultimii trei ani este pandemia, mai ales că numărul de morți a crescut și a scăzut în același ritm cu numărul de cazuri de COVID depistate. Astfel, dacă în primăvara și vara lui 2020, când în țara noastră numărul de infecții respiratorii cu noul coronavirus a fost relativ mic, excesul de mortalitate era și el sub 10%, în toamnă, când au apărut sute de mii de cazuri pe lună, acest indicator a sărit la 50-60%. Situația s-a calmat un pic, după care, în primăvara lui 2021, s-a ajuns iar la aproape 40% de morți în plus față de normal. După o nouă acalmie din timpul verii, s-a ajuns din nou la nu mai puțin de 2,1 ori mai multe decese decât media anilor anteriori în timpul valului 4 din noiembrie 2021. Valul 5 din primăvara lui 2022, a adus, din fericire, un număr mai mic de decese adiționale, iar pentru restul anului trecut excesul de mortalitate a fost neglijabil sau chiar negativ pentru țara noastră. Iar tendința se păstrează și în primele luni ale lui 2023, cu 14% mai puține decese decât în aceeași perioadă a lui 2016-2019.
Impact economic
În total, față de media anilor 2016-2019, în România au murit cu 36.000 mai multe persoane în 2020, cu 74.000 în 2021 și cu 10.000 în 2022. În total, 120.000 de decese suplimentare în trei ani. Evident că nu toate grupele de vârstă au fost lovite la fel. Dacă în cazul copiilor și tinerilor sub 30 de ani s-au înregistrat, în fiecare an din cei trei analizați, chiar mai puține decese decât media, la celălalt capăt al graficului creșterea mortalității a fost semnificativă, ajungând la 15% pentru cei peste 80 de ani.
Dacă până acum am vorbit despre un subiect deloc plăcut (respectiv decese și cauzele lor), de acum înainte vom intra pe un teritoriu încă și mai cinic: cum a fost și va fi influențată economia de modul în care a evoluat mortalitatea în ultimii trei ani? În primul rând, avem de-a face cu dispariția prematură a peste 120.000 de consumatori. Unii cred că acest lucru s-a simțit, chiar dacă marginal, în evoluția PIB. Alții nu sunt la fel de convinși.
„Majoritatea victimelor aveau peste 60 de ani, deci erau în general persoane cu venituri reduse. Din fericire, nici numărul lor nu a fost, ca proporție din populație, atât de mare, situându-se undeva la mai puțin de 1% din total. În concluzie, dispariția lor nu a afectat semnificativ firmele”, spune profesorul universitar Cristian Păun. Totuși, consideră el, nici nu se poate uita că mulți dintre respectivii bătrâni jucau roluri informale în economie, cum ar fi ajutorul uneori fundamental acordat copiilor și nepoților. „În nici un caz să nu se înțeleagă că cei decedați erau în mare parte o resursă inutilă și irelevantă”, a subliniat Păun.
Nu poate fi trecut cu vederea impactul excesului de mortalitate asupra pieței imobiliare, care este posibil să fi dus, cel puțin temporar, la o creștere a ofertei. Asta pentru că, în destule cazuri, decesele suplimentare aduse de COVID au dus la eliberarea prematură a unor locuințe. „Știu pe cineva căruia i-au murit și bunica din partea mamei și cea din partea tatălui din cauza coronavirusului. Dincolo de partea tragică, tânărul cu pricina s-a trezit, aproape peste noapte, proprietar a două apartamente destul de bine situate în București. Iar ca el au fost destui. Prin 2021 am sesizat un aflux suplimentar de locuințe scoase la vânzare sau închiriat ca urmare a decesului proprietarilor”, povestește Dragoș, agent imobiliar într-una din cele mai bine cotate firme de acest tip din Capitală.
Reversul medaliei
Sunt situații în care impactul morților în plus din ultimii trei ani poate fi estimat destul de simplu. „În 2020 deja am avut o creștere a veniturilor de vreo 15-20%, dar în 2021 am încasat aproape dublu față de un an normal. Pur și simplu au fost momente când nu mai făceam față cererilor. 2022 a fost și el un pic peste un an obișnuit, iar acum ne-am întors la nivelurile dinainte de pandemie”, spune patronul unuia dintre numeroasele firme de pompe funebre de pe Bulevardul Ghencea din Capitală. Dacă luăm în calcul o medie de 1.000 de euro pentru fiecare înmormântare, se poate estima că cei angrenați în acest domeniu au încasat în plus cam 120 de milioane de euro în ultimii trei ani.
Un alt câștigător, de această dată pe termen ceva mai lung, este nimeni altul decât statul român. Cum marea majoritate a celor morți din cauza pandemiei erau pensionari sau foarte aproape de a căpăta acest statut, se poate estima, la o pensie medie lunară de aproape 2.000 de lei, că bugetul de stat a fost degrevat în acest fel de o cheltuială de aproape trei miliarde de lei pe an în urma celor cele 120.000 de decese premature. „Să nu uităm că bugetul anual pentru pensii este de circa 100 de miliarde de lei. O economie de 3% ar putea însemna ceva. Din păcate, însă, există mari șanse ca acei bani să primească o destinație ingrată, cum ar fi pensiile speciale”, crede Cristian Păun.
Cum cei mai mulți intre cei decedați în pandemie aveau și alte afecțiuni medicale, dispariția lor va cântări și în bugetul caselor de asigurări de sănătate, care vor avea ceva mai puțin de cheltuit în anii care urmează. Suma economisită este, evident, foarte greu de estimat.
Ceea ce se poate spune, totuși, este că, deși nu semnificative, efectele economice ale deceselor din pandemie vor rămâne încă alături de noi pentru o vreme. Și că, deși am trecut printr-o profundă criză medicală și socială, cel mai probabil nu am reușit să schimbăm mare lucru în modul în care gândim și acționăm la nivel colectiv.
