Sectorul energetic din România se va afla anul viitor în plină tranziție. Prin urmare, prioritățile vor include atât realizarea obiectivelor pe termen lung, cât și adaptarea la noile cerințe ecologice și tehnologice impuse de Uniunea Europeană. În plus, punerea în aplicare a noii Strategii Energetice a României, care trasează jaloanele dezvoltării sectorul pentru următorii ani, ar trebui să garanteze asigurarea securității energetice.
- Decarbonizarea sectorului energetic
România are obligații clare în cadrul Pactului Verde European de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, ținta fiind o reducere cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990. În acest sens, sectorul energetic va trebui să se concentreze în continuare pe dezvoltarea surselor de energie regenerabilă (eoliană, solară, hidro, biomasă). De asemenea, creșterea eficienței energetice în industrie și în sectorul rezidențial este în continuare o prioritate, mai ales că la acest capitol companiile și autoritățile locale au la dispoziție important fonduri nerambursabile.
- Pregătirea investițiilor în eolienele offshore
Guvernul va trebuie să stabilească până în iulie 2025 perimetrele eoliene offshore care pot fi concesionate în Marea Neagră, conform prevederilor Legii privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore. De asemenea, în acelaşi termen, Guvernul va aproba prin hotărâre aspectele procedurale privind concesiunea perimetrelor, cuantumul redevenţelor şi schema de ajutor de stat prin care vor fi sprijinite investiţiile în energia eoliană offshore. Astfel, cu respectarea acestui ritm, la finalul anului 2025 se vor finaliza contractele de concesiune cu investitorii interesaţi.
- Diversificarea surselor de energie
România trebuie să își consolideze securitatea energetică prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. Aceste măsuri vor trebui să includă în continuare dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale și, în special, cele destinate interconectării rețelelor de gaze cu alte state membre ale UE, precum și dezvoltarea terminalelor de GNL (gaz natural lichefiat). În forma revizuită a Planului Național Integrat Energie-Mediu (PNIESC) apare și ideea necesitații construirii unui terminal de gaze naturale lichefiate (LNG) pe țărmul Marii Negre, o investiție estimată la 900 milioane de euro. „Măsură presupune construirea unui terminal amplasat la malul Marii Negre, construirea unei conducte telescopice de transport gaze naturale Tuzla-Amzaccea-Podișor (308 km) și realizarea interconectării Sistemului Național de Transport gaze naturale la terminalul GNL prin construirea unei conducte de transport gaze naturale, în lungime de cca 25 km”, detaliază documentul.
De asemenea, un rol important vor trebui să joace și investiții în sectorul nuclear. Vorbim aici despre extinderea capacităților nucleare, în special prin modernizarea reactorului 1 de la Cernavodă și prin începerea proiectelor de construcție a Unităților 3 și 4. Din perspectiva construcției acestor unități, reluarea producției interne de uraniu devine obligatorie, după ce În 2021, singura exploatare funcțională de uraniu din România, cea de la Crucea-Botușana din județul Suceava, a fost închisă, din cauza epuizării zăcământului. Acum reluarea producției este legată de începerea activității miniere de extragere a uraniului la mina Tulgheș-Grințieș. De asemenea, anul viitor vor fi făcuți primi pași și pentru construirea unei noi uzine de prelucrare a minereului de uraniu. Ea va fi amplasată tot la Feldioara, unde a funcționat și vechea fabrică de prelucrare.
- Creșterea capacității de înmagazinare a gazelor
Această sarcină revine Depogaz, compania din cadrul grupului Romgaz care deține majoritatea depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor din România. Planul companiei este de a ajunge la o capacitate totală de înmagazinare de 4,2 – 4,5 miliarde metri cubi și o capacitate de extracție zilnică de 42 – 45 de milioane metri cubi. Recent, Depogaz a atribuit contractul de creștere a capacității zilnice de extracție din depozitul Bilciurești, situat lângă București, iar lucrărilor vor începe în 2025. Depogaz mai are în program dezvoltarea depozitului Ghercești, din județul Dolj, acesta urmând să devină unul dintre cele mai mari la nivel european după realizarea lucrărilor de extindere și el va fi conectat cu sistemul BRUA.
- Demararea proiectului Tarnița-Lăpuștești
La începutul lunii noiembrie Ministerul Energiei și compania japoneză Itochu Corporation au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea investiției Tarnița-Lăpuștești, un proiect de importanță strategică pentru echilibrarea sistemului energetic național, absolut necesar în contextul creșterii ponderii energiei din surse regenerabile. Astfel, Itochu (în consorțiu cu francezii de la EDF) va participa anul viitor la revizuirea documentaţiei tehnice pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, dar şi în etapele următoare: studiu de fezabilitate, proiectul tehnic şi execuţia proiectului.
- Modernizarea și digitalizarea sectorului energetic
Modernizarea infrastructurii energetice prin implementarea de soluții smart (smart grids) și digitalizarea proceselor de producție, distribuție și consum al energiei vor fi cruciale. Distribuitorii de energie spun că actualul cadru de reglementare al ANRE nu este foarte favorabil pentru creșterea investițiilor în digitalizarea rețelelor în perioada următoare, care ar trebui să se tripleze față de ceea ce era până acum. Acest lucru va permite:
- Optimizarea consumului de energie prin implementarea de sisteme de gestionare inteligentă a rețelelor de distribuție.
- Reducerea pierderilor de energie și îmbunătățirea eficienței rețelelor electrice.
- Transparența și reglementarea pieței energetice
În contextul liberalizării pieței de energie, România va trebui să continue îmbunătățirea cadrului de reglementările pentru a asigura transparența și concurența în sectorul energetic, inclusiv prin:
- Îmbunătățirea cadrului de reglementare pentru energia regenerabilă și sprijinirea investitorilor;
- Susținerea consumatorilor vulnerabili, pentru a proteja cetățenii și industria de creșterile bruște ale prețurilor la energie;
Acest ultim aspect devine extrem de importat anul viitor, când de la 1 aprilie piața de energie va fi re-liberalizată, iar plafonarea prețurilor la energie va mai funcționa doar în cazul consumatorilor vulnerabili.
- Investiții în infrastructura de stocare a energiei
Datorită caracterului intermitent al surselor regenerabile de energie (în special solar și eolian), România va trebui să sprijine investițiile în tehnologii de stocare a energiei (de exemplu, baterii mari sau stocare cu hidrogen) pentru a asigura stabilitatea rețelelor energetice. Ministerul Energiei intenționează să lanseze o nouă schemă de sprijin pentru stocare, cu un buget de 150 milioane de euro. De asemenea, prin PNRR, România are la dispoziție circa 80 milioane de euro pentru astfel de investiții, iar proiectele trebuie să se deruleze anul viitor și să se finalizeze în prima jumătate a anului 2026. România ar trebui să aibă în total, la finele anului viitor, capacități de stocare de cel puțin 2.500 MW, iar până în 2026 să depășească 5.000 MW, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja.
- Promovarea hidrogenului verde
Un obiectiv important pentru România este dezvoltarea unei industrii a hidrogenului verde, având în vedere că hidrogenul poate deveni o sursă importantă de energie curată în procesul de decarbonizare a economiei. Aceasta ar putea include proiecte-pilot de producție și utilizare a hidrogenului verde și integrarea hidrogenului în transporturi și industrie ca alternativă la combustibilii fosili.
Anul viitor România va începe construirea un hub regional de cercetare pentru tehnologiile care folosesc hidrogen și va fi creată o linie experimentală pentru tot sistemul de producție a hidrogenului în țara noastră. Valoarea acestui proiect, finanțat din fonduri europene, este de 130 milioane de euro. Peste 80 de cercetători vor face parte din acest proiect, iar potrivit Guvernului hub-ul va avea 350 de angajați. Proiectul RoHydroHub se va derula în parteneriat între Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vâlcea și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica.
- Răspuns la crizele energetice internaționale
După crizele energetice recente, România va trebui să-și asigure capacitatea de a răspunde rapid în fața fluctuațiilor pieței energetice internaționale și a riscurilor geopolitice, în special având în vedere poziția strategică a țării în regiunea Mării Negre. În concluzie, România va trebui să prioritizeze tranziția energetică către surse regenerabile, consolidând în același timp securitatea energetică și promovând noi tehnologii inovative. Aceste obiective se aliniază cu tendințele europene și globale și vor implica atât investiții semnificative în infrastructură, cât și adoptarea unor politici clare și sustenabile.
