Peste o treime dintre gospodăriile din România cheltuie mai mult de 10% din venituri pe facturile la energie, conform datelor prezentate, joi, de preşedintele Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD), George Jiglău, într-o dezbatere de specialitate.
„În toamna lui 2021, practic au început creşterile acelea mari de preţuri, care au dus peste tot în Europa, nu doar în România, la nevoia de a implementa scheme de ajutor pentru populaţie, care de cele mai multe ori au luat forma a ceea ce am ajuns să numim plafonare-compensare. În 2022, indicatorul 2M, care ilustrează problema facturilor foarte mari, acel procent din populaţie care cheltuie peste dublul medianei pentru energie, este la 21,7%, în uşoară creştere de la 18%, 20% şi 19% în precedenţii trei ani. Indicatorul M/2 este cel care ni-i arată pe cei care cheltuie mai puţin de jumătatea medianei, implicit consumă foarte puţin, iar valoarea este oarecum asemănătoare cu cea din urmă cu doi ani, la 19,8% pentru anul 2022. O să trec la indicatorul de 10%, acele gospodării care cheltuie mai mult de 10% din venit pe energie pentru toate tipurile de energie pe care le consumăm într-o gospodărie. Acest indicator este acum la 37,3%, în creştere de la 33% în 2021. Deci, avem 37,3% dintre gospodării care cheltuie mai mult de 10% din venitul lor pe energie”, a subliniat Jiglău.
În acelaşi context, statistica prezentată relevă şi faptul că aproape un sfert dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după ce îşi achită factura la energie.
„Mai avem acele gospodării care consumă peste mediană şi care ,după ce îşi plătesc facturile la energie, coboară sub pragul de sărăcie. Pragul de sărăcie se referă la acel prag de sărăcie statistic pe care îl folosim atunci când încercăm să determinăm ce procent din populaţie se află în sărăcie monetară, iar acesta reprezintă 60% din venitul median. Aşadar, 21% dintre gospodăriile din România consumă peste mediană, au consumuri mai mari, şi după ce îşi plătesc factura la energie coboară sub pragul de sărăcie. Ce este foarte clar din aceste grafice este faptul că indicatorul s-a dublat de la 10,5% şi în 2021 şi în 2020, de la 7,8% în 2019, acum am ajuns la 21%. Deci, o stare de sărăcie care este asociată cu plata facturilor la energie în care poate nu vorbim despre incapacitatea unei gospodării de a se încălzi, dar, odată plătite acele facturi, coboară sub pragul de sărăcie. Adică, trebuie să prioritizeze energia, dar făcând asta trebuie să tăiem masiv cheltuielile pentru alte nevoi pe care le am în gospodăria mea”, a explicat specialistul.
Cifrele referitoare la sărăcia energetică au la bază indicatori specifici, precum: 2M – dublul ponderii medianei naţionale, LIHC (Low Income High Cost) – venituri mici şi costuri mari cu energia, M/2 – jumătatea medianei naţionale.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice a organizat, joi, o dezbatere în care se va analiza impactul pe care l-au avut creşterile preţurilor la energie din sezonul rece 2021-2022, în condiţiile aplicării măsurilor de plafonare şi compensare a facturilor pentru contracararea crizei energetice.
Entitatea reprezintă un proiect iniţiat de Centrul pentru Studiul Democraţiei, „think-tank” înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca un Centru de cercetare acreditat.
