Cifra de afaceri totală a industriei IT a depăşit 15,5 miliarde euro, în 2023, în creştere cu 12,16% comparativ cu 2022, se arată în studiul lansat miercuri de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), realizat cu sprijinul unui grup de cercetare din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Conform unui comunicat al ANIS, remis AGERPRES, această performanţă subliniază rezilienţa industriei, în ciuda unui context economic global dificil.
„Industria continuă să fie caracterizată de o mare diversitate în materie de tipuri de activităţi, tehnologii şi modele operaţionale. Avem 48.405 companii înregistrate în sectorul IT&C, dintre care 45.467 în segmentul IT şi 2.938 în segmentul telecomunicaţii.”, susţin autorii studiului.
Principala componentă, dezvoltarea de software la comandă, realizează 40,24% din cifra de afaceri totală şi a înregistrat o creştere de 19,92% în 2023, contribuind la generarea unei valori adăugate brute (VAB) de 50,9 miliarde lei, în creştere cu 19,5% faţă de 2022, arată cercetarea.
În aceeaşi perioadă, industria de telecomunicaţii a ajuns la o VAB de 12,4 miliarde de lei, în creştere cu 20,4% faţă de anul 2022.
„Impactul total al industriei asupra PIB-ului în 2021 a fost de 14,16%. Impactul direct reprezintă contribuţia generată strict de activităţile companiilor IT&C, şi anume 7,99% din PIB. Acesta include dezvoltarea şi livrarea de soluţii software şi servicii tehnologice. Impactul indirect se referă la cererea suplimentară de bunuri şi servicii generate în alte industrii pentru a susţine activitatea IT&C. În România, acest impact indirect reprezintă 2,74% din PIB. Practic, creşterea activităţilor IT&C generează cerere pentru furnizori din alte domenii, cum ar fi logistică, servicii profesionale sau producţie de hardware. Impactul indus derivă din consumul angajaţilor din sector şi industriile conexe, ceea ce contribuie cu 3,42% din PIB”, mai arată studiul.
Astfel, impactul total al sectorului IT&C a fost de 45,3 miliarde euro, raportat la PIB-ul din 2023, ceea ce consolidează poziţia acestuia ca motor esenţial al economiei româneşti. De asemenea, studiul arată că peste 880.000 de locuri de muncă au fost create direct şi indirect de industria IT&C în 2021.
Studiul subliniază importanţa stimulentelor fiscale, cum ar fi scutirea de impozit pe venit pentru profesioniştii IT, pentru menţinerea competitivităţii sectorului. În 2023, contribuţiile fiscale ale angajaţilor IT au fost cele mai ridicate din economie, ajungând la 55.777 lei per angajat, chiar şi în prezenţa acestor scutiri.
„Sectorul a fost al doilea contributor la buget în termeni de taxe şi impozite plătite, cu o medie de 76.992 lei/angajat. Studiul izolează impactul direct în scenariul eliminării acestei facilităţi, respectiv o scădere estimată de până la 26,7% în profitabilitatea companiilor din sector, sub prezumţia faptului că toate celelalte condiţii ale economiei rămân neschimbate, ceea ce nu surprinde un efect compus şi al celorlalte modificări precum creşterile de costuri cu energia sau capitalul uman, inflaţia, evoluţia pieţei globale etc”, mai arată cercetarea.
Analiza asupra impactului sectorului în economia românească este însoţită de o cercetare cantitativă şi calitativă cu privire la gradul de inovaţie în sectorul IT&C, barierele şi factorii favorizanţi pentru accelerarea inovaţiei. Cercetarea a fost realizată în perioada iunie-iulie 2024, pe un eşantion de 1.042 de companii care reflectă structura industriei după mărime şi tipurile de activităţi.
„Inovaţia este o componentă centrală a sectorului IT&C din România. Datele arată însă că, în timp ce 78,8% dintre respondenţi au raportat iniţiative de inovaţie în ultimii trei ani, doar 5,7% dintre aceştia au lansat un produs propriu pe piaţă. Cu alte cuvinte, deşi există numeroase iniţiative, conversia acestora de la stadiul de idee la produse efectiv lansate pe piaţă este limitată. Companiile respondente au evidenţiat o serie de bariere structurale în calea inovaţiei, precum lipsa facilităţilor fiscale specifice pentru cercetare-dezvoltare (R&D) şi/sau accesul dificil la mecanismele existente, lipsa centrelor de inovare şi a parcurilor ştiinţifice, precum şi a competenţelor de înregistrare a proprietăţii intelectuale. În mod notabil, companiile medii şi mari alocă până la 12% din bugetele lor pentru R&D, alimentând astfel un ciclu continuu de creştere şi diferenţiere competitivă”, susţin autorii studiului.
Printre factorii care pot stimula inovaţia şi dezvoltarea unor centre IT puternice se numără accesul la fonduri europene, colaborarea cu universităţile în proiecte de cercetare şi educaţie şi sprijinul autorităţilor locale pentru crearea unui cadru financiar atractiv. Aceşti factori pot transforma România într-un hub tehnologic de referinţă în Europa, contribuind astfel la creşterea competitivităţii economiei naţionale.
„Studiul aduce o perspectivă fundamentată ştiinţific asupra rolului strategic al industriei IT în România. Contribuţia directă a sectorului IT&C la PIB a avut o creştere exponenţială în ultimul deceniu, însă efectul multiplicator al tehnologiei este cu atât mai impresionant, contribuind la creşterea economică şi la dezvoltarea altor sectoare economice prin digitalizare şi inovaţie. Viitorul economiei are gene tech, astfel că avem nevoie de un angajament solid din partea tuturor – sectorul privat, autorităţile publice, mediul academic şi societatea civilă – pentru a dezvolta un ecosistem digital robust şi o politică industrială bazată pe inovaţie, care să ducă economia românească la următorul nivel de dezvoltare. Studiul lansat astăzi poate fi un fundament pentru politici publice bazate pe date clare şi cercetări amănunţite, menite să sprijine evoluţia industriei IT şi să maximizeze potenţialul acesteia ca sursă de creştere pentru întreaga economie”, a afirmat Edward Creţescu, preşedintele ANIS, citat în comunicat.
Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) este asociaţia reprezentativă a industriei de IT din România. ANIS are peste 150 de companii membre, este un promotor al digitalizării şi reprezintă interesele industriei de IT de 25 de ani, fiind un partener de dialog credibil care poate contribui la crearea de politici publice care să faciliteze valorificarea tehnologiei pentru dezvoltarea socio-economică.
