Tarfin Romania, liderul regional al finanțărilor în agricultură, anunță lansarea unui studiu de sector despre provocările cu care fermierii și distribuitorii români de inputuri agricole s-au confruntat în ultima perioadă, în contextul conflictului militar din Estul Europei, creșterea prețului la inputurile agricole, seceta extremă, respectiv lipsa sistemelor de irigații. Potrivit antreprenorilor români care activează în acest domeniu, 2022 a fost un an cu creșteri modeste, sub rata inflației, sau scăderi ale activității.
Majorarea prețurilor la îngrășăminte pe bază de azot a influențat agricultura, înregistrând creșteri de la 900 lei/tonă în 2020, la peste 4.000 lei/tonă în 2021. În plus, prețul gazelor naturale s-a majorat cu 40%, alături de o majorate de 19% a costului energiei electrice şi a motorinei cu 21%, potrivit datelor prezentate de președintele Asociației Fermierilor din România, Daniel Bănoiu, la finalul anului 2022.
Creșterea prețului la motorină este unul dintre factorii cheie care au contribuit la diminuarea recoltei agricole și îngreunarea activității fermierilor. Potrivit datelor publicate în cadrul portalului Peco Online, preţurile la pompă ar urma să crească cu aproximativ 3% în următoarea perioadă.
„Cunoaștem bine faptul că agricultura din România traversează o perioadă dificilă și este subfinanțată. Am fost aproape de distribuitorii și fermierii din toate zonele țării, străduindu-ne să le înțelegem problemele și să venim către ei cu soluții rapide, care i-au ajutat să traverseze această perioadă plină de turbulențe”, a declarat Adina China Birta, Director General Tarfin Romania.
În acest sector există temeri că în condițiile în care prețurile la combustibil nu vor scădea sau nu vor fi atenuate de o serie de subvenții de la stat, fermierii ar putea ajunge în stadiul în care profitabilitatea fermelor să fie pusă sub semnul întrebării.
„Prețurile la motorină au fost și rămân încă foarte ridicate, iar acest lucru se reflectă în mod direct în costurile de înființare a culturilor și în profitabilitatea acestora”, spune Marius Darjan, fermier din județul Brăila care cultivă peste 50 de hectare de teren agricol.
În rândul fermierilor mici se resimte și lipsa capacității de negociere, care i-ar putea ajuta pe aceștia să obțină cantitățile de combustibil necesare înființării și cultivării terenurilor la prețuri convenabile.
„Motorina a ajuns la un preț exagerat. Pentru a putea face agricultură în continuare, noi, fermierii mici, avem nevoie de scăderea prețului la motorină sau de un ajutor venit din partea autorităților. La nivel mic este greu să reziști, față de fermierii care lucrează multe hectare și care au puterea să negocieze prețurile în avantajul lor”, punctează Ane Mari Surugiu, fermier din zona de sud a țării care cultivă în jur de 10 hectare de legume.
Distribuitorii au avut parte de stagnare sau scăderi ale cifrelor
Precum fermierii, distribuitorii au fost și aceștia afectați de turbulențele din piață, și de lipsa de încredere a fermierilor pe fondul știrilor negative legate de evoluția agriculturii, fiind nevoiți să vândă o parte din marfă în pierdere. Pentru Alina Deacu, reprezentant al unei firme de distribuție al inputurilor agricole, Tarfin a însemnat sprijin financiar pentru continuarea business-ului.
„Prețurile la inputuri au suferit scăderi și am fost nevoiți să vindem în pierdere. Noi comercializăm doar îngrășăminte chimice, azotat și complexe. Nu avem semințe, pesticide, sau altfel de inputuri. În trecut, ne bazam aprovizionarea pe combinatul Azomureș, care a avut probleme de funcționare, fiind nevoiți să ne orientăm către importuri. Spre exemplu, noi am avut circa 8.000 de tone de inputuri agricole cumpărate cu 4.500 de lei + TVA per tonă, pe care le-am vândut la 3.000 + TVA. În 2022, față de anul precedent, compania a suferit pierderi de aproximativ 10-15%. Tarfin ne-a susținut mult, pentru că noi nu puteam singuri să le oferim finanțare clienților. În acest mod, am putut să obținem fondurile necesare eficienței business-ului. Clienții noștri, fermierii, au avut probleme cu disponibilitatea financiară, iar Tarfin ne-a susținut și aici, prin finanțarea lor”, explică Alina Deacu, director de vânzări al companiei de distribuție AgroMureș.
Chiar și în cazurile în care nu au suferit pierderi, distribuitorii nu au reușit să aibă profituri care să egaleze măcar inflația galopantă din 2022.
„Am încercat să automatizăm o parte din procesele repetitive din businessul nostru de distribuție. În acest moment, am automatizat aproape tot ceea ce ține degenerarea de documente sau comenzi. Ne bazăm foarte mult pe tehnologie și pe oportunitățile oferite de mediul online în relația cu clienții. Am integrat un sistem de preluare a comenzilor eficient și modern, extinzând paleta de produse oferite, iar asta s-a întâmplat într-un ritm mai accelerat în ultimul an. Cu toate acestea, în 2022 am avut o creștere modestă față de anul precedent, de până în 10%. 2022 a fost un an în care ne-am chinuit cu creșterea prețurilor la îngrășăminte. Și războiul a influențat destul de mult. Noi lucrăm foarte mult cu fermierii care cultivă legume, iar oamenii au fost mai reticenți la a folosi inputuri agricole, așadar valoarea medie pe comandă a scăzut considerabil”, povestește Bogdan Silviu Alexandru, director al unei companii de distribuție care își desfășoară activitatea în vestul țării.
Perspectivele sectorului agricol în 2023
În rândul fermierilor și distribuitorilor există temeri că dacă prețurile continuă să oscileze și subvențiile primite de la autorități nu se vor majora iar seceta va continua, aceștia ar putea ajunge în situația în care să nu își mai poată menține afacerile funcționale.
Totodată, fluxul de cereale cu proveniență ucraineană a destabilizat fermele românești, agricultorii spunând că dacă acest trend va continua, situația s-ar putea agrava și mai mult.
„Anul trecut am reușit să ne descurcăm, cât de cât, cu vânzările cerealelor. În acest an nu știm ce va fi, având în vedere cantitatea mare de cereale care intră în România din Ucraina. Anul trecut au fost oameni care au rămas cu cereale pe stoc și au fost nevoiți să le vândă la jumătate de preț, din cauza acestei cantități de cereale venită din Ucraina”, spune fermierul Marian Ionuț Ștefănică.
De asemenea, în condițiile în care sistemele de irigații nu vor fi extinse, fermierii care nu își achiziționează singuri astfel de facilități vor suferi o scădere semnificativă a producției la hectar, ceea ce va face ca fermele să devină neprofitabile. În acest context nefavorabil, o soluție ar fi dezvoltarea de modele de agricultură durabilă, care să facă față provocărilor actuale și viitoare, ținând cont de evoluția rapidă a schimbărilor climatice și a incertitudinii economice.
„Nici nu știm ce planuri să ne mai facem, pentru că ne este extraordinar de greu. Nu avem bani și totul este foarte scump. Un tambur de irigații costă foarte mult și ne luptăm singuri cu seceta. Noi nu ne putem permite un astfel de tambur, deoarece băncile nu ne mai acordă credite, având deja împrumuturi făcute. Nu mai utilizăm îngrășăminte ca înainte, chiar am înjumătățit cantitatea de inputuri pe care o foloseam la porumb. De asemenea, încercăm să reducem și tratamentul făcut la grâu, să ne limităm la o singură procedură, dacă în anii trecuți făceam două sau trei. Am avut noroc cu ajutorul oferit de Tarfin, pentru că dacă nici acesta nu exista, nu puteam duce producția la bun sfârșit”, explică Lucica Eremia, fermier care cultivă aproximativ 50 de hectare în sudul țării.
