Alexandru Pugna, propunere pentru un curs de cultură tradițională în școli: Elevii trebuie să învețe ce înseamnă portul popular și obiceiurile noastre

La conferința România Inteligentă „Bistrița-Năsăud, Poarta Transilvaniei, drumul spre valori autentice prin cultură și sport”, managerul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Alexandru Pugna, a vorbit despre rolul pe care îl are instituția sa în păstrarea și promovarea valorilor autentice românești, dar și despre cum ar trebui transmise acestea noilor generații.

„Instituția pe care o manageriez și care se află în subordinea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud este o instituție de cultură care își propune valorificarea și așezarea la locul cuvenit a culturii neamului, în primul rând, din acest ținut, dar nu numai. Centrul Județean pentru Cultură are în subordinea sa patru direcții de promovare a culturii. În primul rând, avem o direcție care se ocupă de partea de promovare a valorilor tradiționale, a culturii tradiționale din acest ținut. Avem o mare responsabilitate față de valorile zămislite în această parte de țară, care reprezintă, să spunem, cartea de identitate a neamului nostru românesc”, a declarat Alexandru Pugna.

Acesta a subliniat că marile nume ale culturii românești s-au inspirat din folclor: „Cultura tradițională reprezintă baza întregii culturi a neamului nostru, pentru că, pornind de aici, de la cultura tradițională, s-au inspirat toți marii compozitori, pictori, artiști vizuali. Și mă refer aici la Brâncuși. Noi nu am fi avut astăzi un Brâncuși dacă nu s-ar fi inspirat din arhitectura caselor tradiționale din ținutul Gorjan. Nu am fi avut un Enescu dacă nu s-ar fi inspirat din cultura tradițională și dacă nu ar fi ascultat acei lăutari de odinioară din Moldova.”

Managerul Centrului Județean pentru Cultură a vorbit și despre importanța de a apropia generațiile tinere de valorile autentice și a propus introducerea unui curs de cultură tradițională în școli.

„Încercăm să-i apropiem pe tineri prin a le arăta, de fapt, esența a ceea ce reprezintă folclorul. Îndrumând acești tineri care își doresc să urmeze calea aceasta a devenirii, să fie interpreți de folclor sau reprezentanți ai cântecului din zona pe care o reprezintă, arătându-le calea adevărată, într-o perioadă în care există o competiție între muzica adevărată, cea țărănească, autentică și muzica comercială. Este un val în ultima perioadă de muzică ce s-ar vrea tradiție, dar nu este. Este mai mult muzică de consum. Iar generația tânără trebuie să cunoască, să vadă, trebuie îndrumată, trebuie arătat care este adevărul, care este profunzimea valorilor noastre culturale tradiționale și care este partea de suprafață”, a explicat Pugna, adresând și un apel către autorități: „Eu cred că ar fi nevoie și, dacă tot suntem aici, aș face un îndemn, o solicitare înspre Ministerul Educației, aceea de a fi introdus în programa școlară un curs, dacă nu obligatoriu, măcar opțional, de cultură tradițională. Elevii să învețe ce înseamnă cultura tradițională, să învețe ce înseamnă costumul popular, un joc specific de la noi, așa cum există în Ungaria. Sunt adevărate școli de cultură tradițională și promovează extrem de bine generațiile tinere. Am putea și noi să facem acest lucru, pentru că această cultură tradițională este cea care ne identifică pe noi ca neam în această lume.”

Alexandru Pugna a subliniat și dimensiunea internațională a activității Centrului Județean pentru Cultură, prin ansamblurile care duc tradițiile românești în afara țării.

„Instituția noastră, pe lângă subvențiile pe care le primește de la Consiliul Județean, realizează venituri. Avem un ansamblu profesionist care susține concerte, spectacole în țară, în străinătate, chiar. Iată, luna viitoare vom fi prezenți în Germania, aproape de Aachen, la o manifestare ce va dura trei zile, la invitația primarului unei localități unde sunt foarte mulți sași plecați din Bistrița. La fel se întâmplă și în Israel. Am avut ocazia să fim prezenți acolo și au venit mulțime de oameni să se bucure, să vadă costumele noastre tradiționale, folclorul despre care părinții și bunicii le vorbiseră. Și vreau să vă spun că atâta bucurie câtă am văzut pe chipul oamenilor de acolo și cât de frumos au fost primiți artiștii bistrițeni, rar am întâlnit”, a încheiat Alexandru Pugna.