Amenzile dor, dar neconformarea costă mai mult. Cum se schimbă jocul pentru firmele care ignoră mediul

Compania Green Environment Support, fondată în 2011, a evoluat de la consultanță de mediu clasică la soluții tehnologice și aplicații dedicate automatizării proceselor de conformare. Daniela Dobre, CEO-ul insituției, vorbește despre lecțiile celor 14 ani de activitate, despre provocările legislative și despre cum inteligența artificială și digitalizarea pot transforma relația dintre afaceri și mediu.

• Pentru început: cum a evoluat compania Green Environment Support de la consultanţă de mediu clasică la implicarea în tehnologii (ex: aplicaţii, AI etc.): ce v-a determinat această schimbare?

Compania a fost înființată în 2011 ca un răspuns la nevoia pieței. De-a lungul anilor am continuat să ne lărgim expertiza și să ținem pasul permanent cu multitudinea de schimbări legislative.
Interesul de a utiliza o aplicație care să automatizeze activitatea de zi cu zi în cadrul companiei există încă din 2019. Primul pas a fost să vedem dacă soluția este deja în piață și dacă o putem implementa direct, întrucât investiția ar fi fost mai mică. Deși am avut câteva discuții cu furnizorii unor astfel de aplicații din piață, acestea nu corespundeau pe deplin nevoilor noastre și ne-am dat seama că este mai eficient să creăm ceva de la zero.
Aplicația a fost implementată în 2022 intern pentru a eficientiza procesele și resursele umane și a elimina erorile de procesare, iar pe măsură ce am utilizat-o am realizat că aceasta poate fi de mare ajutor și responsabililor de mediu din alte companii.

• Care este principala lecţie pe care o trageţi după cei 14 ani de activitate în domeniul consultanţei de mediu în România?

Că este foarte important să cunoști în detaliu legislația din domeniul Protecției Mediului, iar experiența pe diverse spețe face diferența în cazul unui control. Domeniul în care activăm este unul foarte complex și anual intervin schimbări sau apar noi obligații, astfel încât să ne aliniem cu legislația europeană.

• România este încă departe de ţintele UE privind reciclarea; de pildă, se menționa un procent de 11-12% din deşeurile municipale reciclate, faţă de aproximativ 50% în media europeană. Care sunt cele mai mari blocaje: legislative, instituţionale, de infrastructură, de cultură?

Din punctul meu de vedere sunt două aspecte care influențează procentul de reciclare în România. Primul este cel care ține de educația ecologică și mă bucur că lucrurile au început să se schimbe în mediul academic. Sistemul garanție-returnare ajută de asemenea la crearea unui obicei de reciclare. Este important însă ca fiecare dintre noi să înțelegem că majoritatea ambalajelor pot fi reciclate, iar dacă sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere, unele nu mai pot fi recuperate la stația de sortare și ajung să fie depozitate pe sol și să polueze mediul înconjurător.
Cel de-al doilea ține de infrastructură, întrucât, deși s-au făcut progrese în această direcție, nu avem încă soluții la îndemână pentru toate tipurile de deșeuri și, în astfel de situații, oamenii preferă să arunce deșeurile amestecat decât să meargă într-un loc special amenajat pentru deșeurile reciclabile.

• Sistemul SGR (garanţie-returnare) a fost implementat pentru ambalaje în noiembrie 2023. Ce observaţii aveţi după aproape doi ani de funcţionare? Ce merge, ce încă scârţâie?

În momentul de față, în opinia mea, Sistemul Garanție-Returnare a ajuns într-un punct în care lucrurile funcționează. S-a creat un obicei de colectare selectivă a acestor recipiente și am văzut multe persoane care merg să returneze ambalajele în magazine. Agenții economici au înțeles și ei mai bine ce trebuie făcut, iar noi îi ajutăm pe cei care încă mai întâmpină dificultăți de conformare.
Sigur că mai sunt aspecte care nu merg perfect și că a fost un drum lung, dar a fost un proiect ambițios, având în vedere că suntem una dintre puținele țări europene care au decis implementarea unui astfel de sistem. Rezultatele publicate de către Returo în ceea ce privește rata de colectare sună promițător.

• 2024 a fost prezentat ca „cel mai provocator an până acum” pentru consultanţa de mediu, cu schimbări legislative rapide. Privind ce schimbări legislative actuale sau imediate în 2025 consideraţi că firmele ar trebui să fie cele mai îngrijorate?

2024 a venit într-adevăr cu multe schimbări legislative și pot să spun că acestea au continuat în 2025. Legislația devine din ce în ce mai complexă și sunt multe companii care, dacă până acum nu acordau importanță obligațiilor de mediu, au conștientizat că trebuie să se conformeze. Au fost foarte multe controale în ultimii trei ani, în special de la Administrația Fondului pentru Mediu, iar impactul financiar, în cazul în care lucrurile nu sunt puse la punct, poate să fie foarte mare.
De asemenea, așa cum știți deja, dezvoltarea unei afaceri sustenabile a devenit o prioritate pentru multe companii mari care sunt sau vor fi obligate să raporteze anual către autorități, conform CSRD.
Chiar dacă pentru companiile mici obligativitatea raportării va mai întârzia, și aceștia vor fi presați să ia măsuri în această direcție, întrucât le vor cere clienții lor.

• În afară de amenzi (ex: pentru management defectuos de deşeuri) ce alte consecinţe presupune neconformitatea (reputaţie, pierderi comerciale, acces la finanţare, relaţii cu clienţii)?

Neconformitatea poate duce până la suspendarea activității în cazul în care o companie cu impact asupra mediului nu respectă cerințele. Aceasta ar fi cea mai gravă consecință.
Creditele au început să aibă componentă verde, care evaluează impactul companiei din punct de vedere al mediului, ceea ce poate duce la imposibilitatea de a realiza anumite investiții sau la obținerea unui credit cu dobânzi mult mai mari.
Impactul asupra imaginii companiei este un aspect foarte important, în special în cazul companiilor mari. Dacă o companie vorbește de sustenabilitate, dar primește amendă de la autorități pentru nerespectarea cerințelor de mediu, cu siguranță nu va mai prezenta credibilitate.

• Cum evaluaţi gradul de pregătire al întreprinderilor româneşti (mijlocii şi mari) pentru noile cerinţe de raportare non-financiară (ESG, sustenabilitate) şi ce ar trebui să facă pentru a nu fi prinse pe picior greşit?

Toate companiile mijlocii și mari ar trebui să înceapă să se pregătească pentru raportarea non-financiară. Chiar dacă Omnibus a adus amânări ale termenelor de raportare obligatorie, colectarea datelor necesare pentru această analiză este de durată.
Sunt aspecte pe care le pot schimba în business, astfel încât să devină mai sustenabili, care să nu necesite un efort foarte mare, cum ar fi, de exemplu, utilizarea unor ambalaje prietenoase cu mediul, utilizarea energiei din surse regenerabile, lansarea unor campanii de conștientizare în rândul angajaților cu privire la responsabilitatea pe care fiecare dintre noi o avem, astfel încât să nu epuizăm resursele naturale.
Aș recomanda mai ales companiilor care au o activitate la nivel internațional să înceapă cu un calcul al amprentei de carbon. Avem mulți clienți în portofoliu, chiar și companii mici, care au primit în 2025 din partea clienților lor solicitări de date privind sustenabilitatea.

• Cum vedeţi rolul tehnologiei (ex: digitalizare, inteligenţă artificială, aplicaţii de automatizare) în eficientizarea mediului de afaceri privind mediu pentru următorii 3-5 ani? Vă aşteptaţi la o «ruptură» în furnizarea serviciilor de mediu?

Digitalizarea ajută foarte mult în tot ceea ce privește procesarea datelor și raportarea, ceea ce este un lucru foarte bun. Consultanța nu înseamnă însă procesare de date, ci capacitatea de a analiza aceste date și de a sprijini companiile să ia cele mai bune decizii și măsuri. Nu mă aștept la o „ruptură”, ci la o dezvoltare din ce în ce mai mare în acest domeniu. Sigur că vor fi servicii care vor dispărea o dată cu automatizarea, însă în legislație nu este totul alb și negru, iar experiența face diferența și o va face în continuare. AI funcționează bine alături de inteligența umană și se potențează reciproc.

• Ce direcţii strategice are Green Environment Support pentru a răspunde „economiei circulare” în România? Cum se implică/va implica compania în implementarea directivelor UE privind bateriile, ambalajele, plasticul, etc.?

Suntem direct implicați în implementarea regulamentelor UE în România privind toate aceste aspecte menționate și nu numai. Comunicam proactiv către toți clienții noștri ce anume urmează să se modifice și ce trebuie făcut pentru a se conforma. De asemenea, îi putem ajuta în acest proces și le oferim sugestii personalizate. Întotdeauna ne-am dorit să fim un partener de încredere și să îi sprijinim cu tot ceea ce au nevoie.

• Ce rol are responsabilitatea socială corporativă (CSR) în serviciile pe care le oferiţi? Cum convingeţi firmele să vadă consultanţa de mediu nu ca un cost, ci ca o investiţie/avantaj competitiv?

Informația este putere, iar consultanța îți aduce fix acest lucru, prin urmare este clar o investiție. Spre deosebire de un departament intern, un consultant îți oferă o vedere de ansamblu din exterior și vine la pachet cu experiența altor companii similare sau din industrii conexe. Partea de conformare legislativă este business-ul nostru de bază, iar CSRD este o componentă care capătă o importanță din ce în ce mai mare. Am alocat resurse în această direcție și ne dorim să îi ajutăm pe clienții din portofoliu să ia măsuri spre un business care să se bazeze pe principiile ESG.