Banca Naţională a Moldovei a aplicat pentru a deveni membru al Single Euro Payments Area (SEPA) şi se aşteaptă la un răspuns favorabil până la sfârşitul anului din partea Comisiei Europene, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, în cadrul unei conferinţe.
„Am aplicat să fim membri în sistemul unic de plăţi în euro, SEPA. Sunt câteva state din afara Uniunii membre în acest sistem de plăţi. Noi ne aşteptăm să avem un răspuns favorabil până la sfârşitul anului din partea Comisiei Europene. Care va fi principalul efect? Foarte simplu, actualele comisioane la plăţile externe în euro de 50, 60, 70, 80 euro vor ajunge 1, 2, 3 euro. Asta înseamnă plăţi mult mai ieftine, rapide, sigure, înseamnă dinamizarea schimburilor comerciale, dinamizarea acestor relaţii economice. Oricum, trebuie să vă spun că principalul partener economic al Moldovei este Uniunea Europeană. 65% din comerţ se desfăşoară cu Uniunea Europeană. Acum 10 ani, aceste cifre arătau cu totul altfel”, a spus Anca Dragu, la conferinţa dedicată domeniului Finanţe & Bănci & Asigurări, organizată de Grupul de Presă MediaUno, în cadrul „Bucharest Leaders’ Summit: Reporting for Duty”.
Ea a menţionat că partenerul principal din Uniunea Europeană pentru Moldova este România.
De asemenea, Anca Dragu a afirmat că în Republica Moldova sunt realizate plăţi instant, ajungând la peste 300.000 de utilizatori la o populaţie de sub 2,5 milioane de locuitori.
„Mergem la toate târgurile, îi încurajăm pe oameni să plătească, se poate plăti de acum şi pentru business. Desigur că B2B (business to business n.r.) a funcţionat de la început şi de asemenea sunt şi sigure, rapide şi cu costuri foarte reduse. Relaţia pe care o avem cu băncile comerciale este una foarte bună. De exemplu, toate băncile din Moldova au adoptat acest sistem de plăţi instant, deşi pentru o bancă reprezintă nişte costuri, platforma respectivă este 100.000 – 200.000 euro. Dar eu zic că avem o relaţie foarte bună”, a declarat guvernatorul BNM.
Anca Dragu a vorbit şi despre procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană început în decembrie 2023 şi la implicarea instituţiei pe care o conduce în acest proces.
„Banca Centrală este implicată în trei capitole de negociere. În trei capitole este elementul sau instituţia principală şi aceste trei capitole sunt servicii financiare, liberalizare operaţiunilor de capital şi politici economice şi monetare. Desigur, sunt mult mai multe alte capitole. Sunt în total vreo 10 capitole în care suntem implicaţi, 10 din cele 35 de capitole de negociere pe care trebuie să le parcurgem în această perioadă de timp. De exemplu, un capitol interesant la care participăm este acela care se referă la protejare a monedei fizică şi prevenirea falsurilor. Şi România a trecut prin aceste etape”, a spus Anca Dragu.
Totodată, ea a subliniat faptul că obiectivul principal al băncii centrale este acela de a menţine stabilitatea preţurilor, iar Banca Naţională a Moldovei a dus o luptă cu o inflaţie ridicată în ultimii ani.
„Ultimii doi ani au fost mai dificili din punct de vedere al evoluţiei inflaţiei, nu numai în Moldova, în regiune. Principalul şoc extern a fost acela provenit din preţurile la energie, la produse energetice, la gaze naturale, energie electrică, combustibil. Astfel încât la acel moment, la momentul 2021-2022, când acest şoc extern s-a făcut simţit urmare a războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, în Republica Moldova inflaţia a ajuns la 34,6% în octombrie 2022”, a declarat Anca Dragu.
Banca Moldovei a urcat dobânda de politică monetară până la 21%. În prezent inflaţia este de 5% iar rata de politică monetară este de 3,6%. De la începutul anului au avut loc trei reduceri consecutive ale dobânzii cheie.
