Banca centrală a Turciei a majorat joi dobânda de referinţă, respectiv dobânda de răscumpărare pe o săptămână, de la 45% la 50%, invocând nevoia continuă de a contracara accentuarea inflaţiei din ţară, în pofida asigurărilor anterioare că a încheiat ciclul majorărilor, transmite CNBC.
”În februarie, condusă de inflaţia serviciilor, tendinţa de bază a inflaţiei lunare a fost mai mare decât erau aşteptările”, a declarat Comitetul de politică monetară al băncii într-un comunicat după decizie.
Acesta a remarcat că importurile de bunuri de consum şi aur au încetinit, ceea ce a îmbunătăţit balanţa contului curent al Turciei, dar că cererea internă rămâne ”rezistentă”.
”Inflaţia serviciilor, aşteptările inflaţioniste, riscurile geopolitice şi preţurile alimentelor menţin presiunile inflaţioniste vii. Comitetul monitorizează îndeaproape alinierea aşteptărilor inflaţioniste şi a comportamentului de stabilire a preţurilor cu previziunile, precum şi impactul creşterilor salariale asupra inflaţiei”, se arată în comunicat.
Inflaţia anuală a preţurilor de consum din Turcia a accelerat la 67% în februarie, alimentând temerile că banca centrală a Turciei, care indicase cu o lună înainte că ciclul său dureros de majorare a ratelor de opt luni s-a încheiat, ar putea fi nevoită să revină la înăsprire.
Comitetul de politică monetară a precizat că nu se va feri de la noi creşteri, dacă acestea sunt necesare pentru a-şi menţine obiectivele de inflaţie pe drumul cel bun.
”Ca răspuns la deteriorarea perspectivelor inflaţiei, Comitetul a decis să majoreze rata de politică monetară. Poziţia monetară strictă va fi menţinută până când se va observa o scădere semnificativă şi susţinută a tendinţei de bază a inflaţiei lunare, iar aşteptările inflaţioniste converg către intervalul prognozat. Poziţia politicii monetare va fi înăsprită în cazul în care se prevede o deteriorare semnificativă şi persistentă a inflaţiei”, se arată în comunicat.
Pentru Timothy Ash, un strateg pentru pieţele emergente la BlueBay Asset Management, creşterea dobânzii cheie arată o dedicare faţă de combaterea inflaţiei şi ar trebui să liniştească investitorii cu privire la independenţa băncii centrale.
Aşteptările au fost puternic înclinate către o menţinere a dobânzii de referinţă înaintea alegerilor locale din Turcia, care urmează să aibă loc pe 31 martie.
”Mişcare extrem de pozitivă a CBRT, care creşte împotriva aşteptărilor, cu 500 pb (5 puncte procentuale) până la 50%”, a spus el, referindu-se la banca centrală turcă prin acronimul său.
!Reţineţi că naraţiunea a fost că CBRT nu a putut merge înainte înainte de alegerile locale, deoarece Erdogan nu le-a dat undă verde. Această mişcare arată că Simsek şi CBRT au primit un mandat puternic de a face orice este necesar pentru a lupta împotriva inflaţiei. Ei îşi dovedesc independenţa acum”, a spus Ash, făcând referire la ministrul turc de Finanţe Mehmet Simsek.
Lira Turciei s-a tranzacţionat la 32,13 unităţi pentru dolar la scurt timp după anunţ, oscilând în jurul minimului record de 32,358 unităţi faţă de dolar, atins marţi.
Moneda turcă asediată a pierdut 40% din valoarea sa faţă de dolar în ultimul an şi 82,6% în ultimii cinci ani.
Inflaţia din Turcia s-a intensificat semnificativ în câţiva ani, pe măsură ce rezervele valutare au scăzut şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a refuzat ferm să majoreze ratele, numindu-le ”mama tuturor răului” şi insistând, împotriva ortodoxiei economice, că scăderea dobânzilor este calea pentru a încetini inflaţia.
Eventuala revenire la politica ortodoxă a dus la numirea unei noi echipe de politică financiară şi monetară şi la o creştere cumulativă a dobânzii cheie de 36,50 de puncte procentuale între mai 2023 şi ianuarie 2024.
Ţara cu 85 de milioane de locuitori este încă în dificultate, în ciuda politiciii actuale a factorilor de decizie care a liniştit mulţi investitori, spune Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma fintech Conotoxia.
”Politica monetară din Turcia a intrat într-o fază critică. Cercul vicios al vulnerabilităţilor de mult cunoscute pare să câştige din nou avânt. Inflaţia refuză să se reducă, lira este supusă unei presiuni reînnoite, iar intrările de capital străin par să-şi piardă avânt, expunând rezervele valutare epuizate. A devenit rapid clar că chiar şi furnizarea de 36,50 de puncte procentuale de majorări cumulate de la alegerile prezidenţiale din mai 2023 nu a fost suficientă pentru a remedia rapid dezechilibrele cultivate de ani de politici iresponsabile şi neortodoxe”, a scris Sawicki într-o notă de analiză.
