BNR: Consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB

Consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB şi îşi va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creşterilor substanţiale de salarii şi transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflaţiei, dar şi în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 13 februarie 2024.

„Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că acesta are ca premise şi fundamente probabila încetinire uşor sub aşteptări a ritmului PIB în 2023, dar mai cu seamă perspectiva accelerării mai pronunţate a creşterii economice în 2024 şi 2025 faţă de previziunile precedente. Perspectiva se anticipează a fi susţinută de temperarea inflaţiei şi de redresarea cererii externe, precum şi de caracterul politicii fiscale în condiţiile noii legi a pensiilor şi de utilizarea mai extinsă a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia face probabilă o restrângere mult mai lentă a excedentului de cerere agregată pe orizontul de prognoză, implicând întârzierea considerabilă a închiderii lui în raport cu proiecţia precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului. Totodată, s-a sesizat că, după slăbirea accentuată din 2023, consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB şi îşi va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creşterilor substanţiale de salarii şi transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflaţiei, dar şi în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei”, se spune în minuta BNR.

Potrivit BNR, creşterea formării brute de capital fix este aşteptată să încetinească considerabil în intervalul 2024-2025 şi vizibil mai pronunţat decât s-a anticipat anterior, rămânând totuşi robustă şi cu o contribuţie apreciabilă la dinamica PIB, în condiţiile continuării atragerii unui volum important, dar diminuat, de fonduri europene, dar şi în contextul efectelor şi incertitudinii asociate programelor şi execuţiilor bugetare, precum şi evoluţiilor economice din Europa şi tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.

„S-a observat, de asemenea, că evoluţia exportului net va redeveni probabil uşor contracţionistă în următorii doi ani, în condiţiile revigorării relativ mai rapide a absorbţiei interne. Probabila încetinire puternică, pe acest fond, a corecţiei descendente a deficitului de cont curent ca pondere în PIB, precum şi menţinerea implicită a indicatorului mult deasupra standardelor europene, au fost considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva implicaţiilor potenţiale asupra inflaţiei şi primei de risc suveran. Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului, făcând referiri în mod particular la dinamica salariilor din sectorul public şi la impactul integral al noii legi a pensiilor. Au fost evidenţiate însă şi măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv şi cu condiţionalităţile ataşate altor acorduri încheiate cu CE”, se spune în document.

În acelaşi timp, s-a convenit că incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat importanţa menţinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene şi au reiterat cerinţa utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5%, plus/minus un punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În acelaşi timp, s-a convenit că o eventuală confirmare în lunile următoare a revenirii şi menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria descrescătoare previzionată ar putea face oportună iniţierea unei reduceri prudente a ratei dobânzii de politică monetară, condiţionat însă şi de incertitudinile şi riscurile prevalente la adresa perspectivei inflaţiei.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6,00%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.