Cheltuielile de investiţii s-au dublat în primele patru luni ale acestui an, ajungând la 30 de miliarde lei, faţă de 15 miliarde lei în aprilie 2023, a declarat, marţi, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
„Foarte important, cheltuielile de investiţii, o să le vedeţi, au crescut faţă de anul precedent, s-au dublat. Deci, dacă în luna aprilie 2023 aveam 15 miliarde de lei, acum avem 30 de miliarde de lei investiţii, ceea ce este un semn bun că investiţiile se implementează şi că vom culege roadele efectului multiplicator al investiţiilor. Acest lucru e dovedit inclusiv în literatura de specialitate, pentru că la aceste tipuri de investiţii se aşteaptă şi un efect multiplicator, de la atragerea de investitori, până la crearea de locuri de muncă şi tot ce este necesar pentru dezvoltarea economică sustenabilă a României”, a explicat Boloş.
În ceea ce priveşte deficitul bugetar, ministrul Finanţelor a subliniat că în iunie este aşteptată o traiectorie a acestuia pe care Comisia Europeană o comunică fiecărui stat membru care se găseşte în situaţia de deficit bugetar excesiv.
„Ce înseamnă deficit bugetar excesiv? Înseamnă depăşirea limitei de 3% din PIB sau de 60% pentru datoria publică din PIB. Ca orice ţară membră a Uniunii Europene, această traiectorie a deficitului bugetar va porni de la un estimat pe care Comisia Europeană îl are în vedere şi va avea, de asemenea, o perioadă de timp în care România va trebui să ajusteze deficitul bugetar până la limita prevăzută în tratatul de la Maastricht. În acest context, aceste estimări şi aceste limite ale deficitului bugetar pe care le vom primi de la Comisia Europeană vor lămuri de unde pornim. Poate că noi spunem 5%, Comisia Europeană, în estimările sale, spune 6,6%. Acela va fi punctul de plecare în ajustarea bugetară şi în procesul de consolidare fiscal-bugetară pe care îl vom avea de parcurs pe un orizont de timp care poate să fie până în 7 ani. Am spus – şi mai subliniez acest lucru – că, dacă această perioadă de timp va fi una rezonabilă, România va putea să-şi implementeze bugetele de investiţii”, a punctat Marcel Boloş.
Acesta a reiterat că, pentru 2024, deficitul bugetar estimat este cel care a fost planificat prin Legea bugetului de stat şi, până la sfârşitul anului, există un plan de venituri care trebuie dus la bun sfârşit.
„Deocamdată, parametrii aceştia pe care îi avem sunt de 5% ţintă de deficit bugetar şi este greu de spus încotro ne îndreptăm. Să nu uităm că şi anul trecut, de la cifra de 6,87% pe care am avut-o estimată de asemenea de către Comisia Europeană, am închis deficitul bugetar pe cash cu 5,6% şi în termeni ESA pe 6,6%, cu două cheltuieli pe care nu le-am avut sub control sub nicio formă. Şi discutăm de cheltuielile cu salariile înregistrate în sistemul de justiţie şi cheltuielile cu obligaţiunile, cu primă de emisiune. Sunt lucruri pe care le-am explicat în termeni foarte simpli şi cu cea mai bună credinţă şi onestitate, pentru a se înţelege că nu putem avea o perioadă în care implementăm investiţii de 75 de miliarde de euro, cu o cofinanţare uriaşă din partea noastră, şi în acelaşi timp să avem pretenţii de suprimare a deficitului bugetar, cu consecinţe dintre cele mai dezastruoase asupra dezvoltării României”, a precizat Boloş.
Întrebat în cât timp estimează că ne vom putea încadra în ţinta de deficit de 3%, el a răspuns că regulamentul Comisiei Europene ne permite până în 7 ani şi că, datorită faptului că din investiţiile pe care le implementează România se obţine un efect multiplicator, pe cale de consecinţă ar trebui să avem un orizont de timp cât mai mare.
„Adică, investiţii, efect multiplicator…E adevărat, acum nu e o perioadă foarte simplă şi nu e o perioadă foarte confortabilă pentru ministrul Finanţelor. Dar gândiţi-vă pe termen lung la efectul multiplicator, la alte standarde de locuire şi de viaţă pentru oameni. Şi cred că miza noastră este această oportunitate unică de investiţii pe care o avem şi spre asta trebuie să ne concentrăm eforturile. Ne criticaţi veşnic pentru deficitul bugetar. Eu am explicat cât se poate de simplu care sunt cauzele care conduc la acest deficit bugetar şi, sigur, măsurile pe care le-am avut pe linia salarizării, dar au fost măsuri legitime. Oamenii şi revendicările care au fost în sectorul public au fost legitime pentru toată lumea. Fie că discutăm de profesori, fie că discutăm de medici, fie că discutăm de personalul din apărare naţională, ordine publică, toţi au legitimitatea revendicărilor, pentru că nu suntem cu un sistem de salarizare peste ceea ce înseamnă media Uniunii Europene şi de aici trebuie să pornim, de la justeţea şi moralitate acestor tipuri de cheltuieli şi să ne ancorăm discursul public în aceste elemente de context, care cred eu că sunt pentru ţara noastră un lucru mai mult decât necesar”, a subliniat ministrul finanţelor.
Acesta a adăugat că s-a încercat să se găsească un echilibru pentru ceea ce înseamnă fiscalitatea mediului de afaceri şi pentru a avea sisteme publice de calitate.
„Toată lumea îşi doreşte ca sistemul de sănătate să funcţioneze cât mai bine, toată lumea îşi doreşte un sistem de educaţie cât mai performant. Acestea nu se fac fără eforturi din partea Guvernului şi, sigur, nu e vorba decât de cheltuieli în folosul României şi al unei creşteri sustenabile pe termen lung”, a afirmat Marcel Boloş.
