Burduja: Această paradigmă de oraș inteligent nu mai este o opţiune. Trebuie să fie o obligaţie

Paradigma smart city nu mai este o opţiune, trebuie să fie o obligaţie, pentru că oraşele româneşti sunt în competiţie cu oraşe din întreaga Europă şi din întreaga lume, a declarat, joi, la Smart City Industry Awards, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

„Ar trebui să ne pese tuturor de conceptul de smart city, de implementarea lui, de proiectele aferente.(…) Am un mesaj simplu: cred că această paradigmă de oraş inteligent, de smart city, nu mai este o opţiune. Ea trebuie să fie o obligaţie pe care oraşele româneşti şi-o asumă, pentru că în epoca în care trăim nu mai alergăm singuri pe culoar. Oraşele româneşti, inclusiv Bucureştiul, sunt în competiţie cu oraşe din întreaga Europă şi din întreaga lume. Nu putem să ne mai culcăm pe ureche şi să spunem bun, de exemplu, Bucureştiul dă cam 40% din economia românească, din PIB, împreună cu zona limitrofă şi atunci sigur că vor veni investitori, sigur că vor veni cetăţeni. În dezvoltarea urbană este un concept simplu: trebuie să generezi un cerc virtuos între oameni, investiţii, companii şi astfel să-ţi creşti oraşul. De aceea se şi întâmplă fenomenul de urbanizare. Cu cât ai un oraş, o calitate a vieţii mai bună, atragi forţă de muncă. Atunci când atragi forţă de muncă, îţi vin companiile. Atrăgând mai multe companii, ai o ofertă cât mai diversă de produse şi servicii, ceea ce atrage mai mulţi oameni şi tot aşa. Într-un asemenea cerc virtuos ar trebui să fim şi conceptul de smart city nu poate să lipsească din asta”, a spus Sebastian Burduja.

El a subliniat că, în ceea ce priveşte energia, ELCEN este într-un proces de înnoire, „de a gândi mare” şi a reamintit că directorul companiei, Claudiu Creţu, a semnat un protocol cu Departamentul pentru Energie din SUA şi se face un studiu de fezabilitate pentru energie geotermală în Bucureşti.

„Este un lucru mare. Este o resursă pe care trebuie să o captăm la întreg potenţialul, să ducem în casele bucureştenilor agentul termic la un cost cât mai mic”, a afirmat ministrul Energiei.

Totodată, Burduja a reiterat că îşi doreşte un sistem energetic în 3D: digitalizare, descentralizare, decarbonizare.

„Ce înseamnă pentru omul de rând? Înseamnă, pe de o parte, un aer mai curat şi, pe de altă parte, un preţ mai bun la factură şi totodată un grad mai mare de autonomie. Să-ţi produci singur energia de care ai nevoie în casă pentru încărcarea maşinii electrice şi aşa mai departe. Deci trebuie să ne îndreptăm încet-încet spre conceptul de comunităţi de energie. România are un plan în acest sens, are şi Comisia Europeană un plan în acest sens şi împreună să putem să definim un cadru cât mai atractiv în care să stimulăm aceste comunităţi pentru energie”, a explicat ministrul.

Acesta a vorbit şi despre proiecte pentru autorităţi locale şi a menţionat că Ministerul Energiei a finalizat în lunile anterioare un apel pentru instituţii publice, în premieră, din Fondul pentru modernizare, respectiv jumătate de miliard de euro pentru parcuri fotovoltaice, centrale eoliene, microhidrocentrale, toate eligibile pentru acest apel.