Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat luni, la Porţile de Fier I, după semnarea memorandumului privind proiectul interconectorului de gaze cu Serbia, că în cadrul discuţiilor cu omologul său de la Belgrad a fost abordată şi problema proiectului sârbesc Porţile de Fier III, însă partea română nu va face niciun compromis cu privire la producţia de energie electrică de la hidrocentralele Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II.
„Nu în ultimul rând azi a fost abordat subiectul Djerdap III (n.red.: centrală hidroelectrică aflată în pre-construcţie la graniţa dintre Serbia şi România), o centrală cu acumulare prin pompaj pe teritoriul Serbiei, fiind la un nivel preliminar de studiu de prefezabilitate. Partea sârbă a lucrat cu compania americană Bechtel care a făcut acest studiu de prefezabilitate şi acum o săptămână au prezentat date preliminare referitorare la această investiţie şi un posibil impact asupra infrastructurii de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a spus ministrul Burduja, într-o conferinţă de presă la Porţile de Fier I.
Acesta a mai afirmat că atât conducerea Hidroelectrica, cât şi ministerul acordă atenţie maximă acestor planuri investiţionale.
„Sub nicio formă nu dorim să aibă de suferit producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II. Fiind o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, înţelegem importanţa ei, rolul ei în asigurarea unor servicii de sistem de echilibrare, dar nu vom face niciun compromis de la producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a mai spus ministrul Energiei.
Ministrul Sebastian Burduja şi ministrul Minelor şi Energiei din Serbia, Dubravka Dedovic Handanovic, au semnat luni, la Porţile de Fier I, Memorandumul de Înţelegere privind Proiectul de Construcţie a Interconectorului de Gaze între România şi Serbia.
Pe teritoriul României, conducta de transport gaze naturale se va cupla la conducta BRUA (localitatea Petrovaselo, judeţul Timiş) şi va avea lungimea de circa 86 kilometri (graniţa dintre România şi Serbia – localitatea Comloşu Mare, judeţul Timiş), potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei.
Ministrul Sebastian Burduja a fost însoţit la Porţile de Fier I de directorul general al Transgaz, Ion Sterian şi de preşedintele Directoratului Hidroelectrica, Karoly Borbely, care au purtat discuţii tehnice cu omologii lor din Serbia. A fost prezentă şi o echipă tehnică din partea Transelectrica.
Construcţia unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj la Porţile de Fier III ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului şi navigabilităţii, inclusiv pe partea românească, motiv pentru care un astfel de proiect trebuie dezbătut pe larg în grupurile comune de lucru, afirma Ministerul Energiei, într-un comunicat de presă transmis în data dee 23 mai.
„Cooperarea cu prietenii şi vecinii noştri sârbi este foarte importantă pe toate palierele, în special în domeniul energiei. De peste 50 de ani operăm cu succes în mod comun amenajări hidroenergetice şi de navigaţie deosebit de complexe, în speţă Porţile de Fier I şi II. Lucrăm accelerat şi pentru îmbunătăţirea interconexiunilor de energie electrică şi gaze naturale. Referitor la intenţiile sârbe de a construi o nouă hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, acesta trebuie dezbătut pe larg în grupurile comune de lucru. Un astfel de proiect ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului şi navigabilităţii, inclusiv pe partea românească. Aşadar, la ultima întâlnire cu Doamna Dubravka Djedovic Handanovic, Ministrul Mineritului şi Energiei din Republica Serbia, i-am cerut acesteia să intensificăm dialogul urgent. Niciun astfel de demers nu va putea începe fără acordul României”, a afirmat ministrul de resort, Sebastian Burduja, citat în acel comunicat.
De la începutul anului 2024, a avut loc o întâlnire bilaterală, la Atena, între ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, şi ministrul sârb al Minelor şi Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, precum şi un schimb de scrisori, menţiona comunicatul ministerului.
Discuţia de la Atena şi schimbul de scrisori oficiale au abordat şi aspecte legate de o bună exploatare în comun a potenţialului hidroenergetic al Dunării, prin intermediul Sistemelor Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II.
„Partea sârbă a adus la cunoştinţă părţi române şi intenţia construcţiei unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj la Porţile de Fier III. Partea română a răspuns că este esenţial ca Serbia să comunice proactiv cu partea română despre acest proiect. Proiectul poate fi pozitiv iar România ar putea avea disponibilitatea de a se alătura cu o participaţie egală”, se arăta în comunicat.
Pe de altă parte însă, consecinţele asupra mediului şi navigabilităţii trebuie atent luate în considerare, iar partea sârbă nu poate realiza acest proiect altfel decât în strânsă cooperare cu România, mai afirma comunicatul Ministerului Energiei.
