Impactul şi potenţialul dezvoltării energiei eoliene offshore în România, precum şi oportunităţile economice şi sociale pe care această industrie le poate aduce ţării noastre sunt evidenţiate în raportul „Offshore Wind Roadmap for Romania”, un studiu realizat de Banca Mondială, care a fost lansat după doi ani de muncă, susţin reprezentanţii Ministerului Energiei, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.
Potrivit sursei citate, studiul Băncii Mondiale asupra energiei eoliene româneşti din Marea Neagră face referire la proiecte de până la 19 miliarde de euro până în 2035, 7GW noi pentru sistemul energetic naţional şi până la 77.000 de noi locuri de muncă.
„Energia eoliană din Marea Neagră este o şansă unică de dezvoltare a României, pe care nu avem voie să o ratăm. Suntem primii şi trebuie să rămânem în frunte! (…) O nouă zi cu veşti bune de la Ministerul Energiei. Astăzi a fost lansat public raportul Băncii Mondiale cu privire la potenţialul energiei eoliene din Marea Neagră pentru România, după un efort de doi ani de zile, susţinut integral din fonduri nerambursabile puse la dispoziţie de Comisia Europeană (DG Reform). Experţi de talie mondială au analizat în premieră zona economică exclusivă românească din Marea Neagră, iar datele sunt fascinante: potenţial total de 76GW – 22GW pe platformă fixă şi 54 GW plutitoare; viteza vântului de 7,5-8 m/s; posibilitatea de a dezvolta proiecte între 3GW şi 7GW până în 2035”, a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în comunicat.
Potrivit acestuia, energia eoliană offshore este verde, la un preţ competitiv şi cu efecte mari de multiplicare în economia locală.
„Anul viitor, cu sprijin continuu de la Banca Mondială, Comisia Europeană şi Departamentul de Stat al SUA, vom finaliza studiul privind amplasamentele optime pentru viitoarele centrale eoliene. Am reuşit anul acesta să adoptăm legea energiei eoliene offshore, România devenind prima ţară din bazinul Mării Negre cu un cadru legal clar şi atractiv pentru investitori. Suntem cu câţiva paşi înaintea tuturor celorlalte state din regiune şi trebuie să menţinem tempoul. Dacă vom fi în continuare primii, avem oportunitatea să devenim hub pentru întreaga regiune şi să ne jucăm până la capăt rolul de lider în asigurarea securităţii şi independenţei energetice. Mulţumesc Comisiei Europene şi DG Reform pentru sprijinul constant oferit în realizarea acestui proiect de importanţă naţională. Suntem încrezători că această colaborare va continua şi în etapa următoare”, a adăugat Sebastian Burduja.
Conform sursei citate, raportul indică două scenarii: scenariul cu creştere redusă care vizează 150 de turbine instalate prin 5 proiecte, până în 2035. Valoarea investiţiei s-ar ridica la 9 miliarde de euro, capacitate instalată de 3 GW, care va asigura 16% din necesarul de energie al ţării. „În ceea ce priveşte lanţul de aprovizionare şi impactul economic, România va avea 28% conţinut local şi vor fi create aproximativ 21 de mii de locuri de muncă”, se menţionează în comunicat.
Al doilea scenariu cu creştere intensivă vizează 360 de turbine instalate prin 7 proiecte, până în 2035. Valoarea investiţiei va fi de aproximativ 19 miliarde de euro, capacitate instalată de 7 GW, care va asigura 37% din necesarul de energie al ţării. „În ceea ce priveşte lanţul de aprovizionare şi impactul economic, România va avea 38% conţinut local şi vor fi create aproximativ 77 de mii de locuri de muncă”, se mai precizează în document.
„Prin acest Roadmap, Ministerul Energiei îşi reafirmă angajamentul de a dezvolta infrastructura necesară pentru integrarea energiei din surse offshore, colaborând cu partenerii internaţionali şi statele din regiunea Mării Negre pentru a crea un lanţ de aprovizionare robust şi competitiv. De asemenea, se vor intensifica eforturile pentru utilizarea porturilor româneşti în producţia şi construcţia echipamentelor necesare centralelor electrice eoliene offshore, astfel va fi consolidată poziţia României ca un centru regional în domeniul energiei regenerabile”, precizează sursa citată.
Totodată, raportul evidenţiază necesitatea atragerii de investiţii private şi a accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea parcurilor eoliene offshore.
Astfel, România are oportunitatea de a deveni un lider regional în domeniul energiei eoliene offshore, prin mobilizarea resurselor disponibile şi implicarea activă în tranziţia energetică europeană.
