România şi-a asumat unul dintre cele mai ambiţioase planuri de decarbonizare la nivel european, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în cadrul evenimentului „Schimbări climatice şi dezvoltare: perspective pentru România”, desfăşurat la Palatul Cotroceni.
În acest context a fost prezentat Raportul de ţară privind clima şi dezvoltarea, elaborat de Banca Mondială, în colaborare cu Guvernul României şi cu Administraţia Prezidenţială.
„Raportul Băncii Mondiale, pe care îl apreciez în mod deosebit, ne ajută să trecem şi la fapte”, a spus ministrul.
El a identificat trei „mari provocări” menţionate în raport: coordonarea interguvernamentală, un „parteneriat onest” public-privat şi faptul că este vorba de proiecte pe termen lung ale căror rezultate vor fi văzute de următoarele generaţii.
„România şi-a asumat unul dintre cele mai ambiţioase planuri de decarbonizare la nivel european. Asta înseamnă că la nivelul anului 2026, în mixul de producţie energetic al României vom avea cel mai probabil mai puţin de 0,1% producţie pe bază de cărbune. Şi ăsta este un lucru remarcabil”, a arătat ministrul.
El a afirmat că în 2022, emisiile de carbon din producţia de energie au scăzut cu 6% în România faţă de anul anterior, versus o medie europeană de 3%.
Sebastian Burduja a spus că există „toate premisele” ca România să fie în 2029 „prima ţară europeană sau poate printre primele ţări în lume care vor avea reactoare modulare de mici dimensiuni”.
Ministrul a adăugat că bugetul de investiţii în acest domeniu este „generos” – de 1,6 miliarde euro din PNRR şi încă 16 miliarde euro din fondul pentru modernizare până în 2030.
„Ne pregătim să lansăm un apel de 500 de milioane de euro, jumătate de miliard de euro, pentru unităţi administrativ teritoriale, pentru energie verde, pentru autoconsum – solar şi eolian- în următoarele două săptămâni”, a spus Burduja.
