Subiectul suspendării fondurilor europene nu a fost pus nicio clipă pe masa discuţiilor cu Comisia Europeană, noi fiind în etapa în care avem o procedură deschisă care ne spune să trebuie să avem o abordare progresivă cu privire la reducere deficitului şi, dacă măsurile ar fi insuficiente, Comisia ar putea da o amendă statului român, a declarat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
„Nu s-a pus nicio clipă pe masă acest subiect al suspendării fondurilor europene. Regulamentele cu privire la modul în care se gestionează deficitul sau mai ales procedura de deficit excesiv prevăd o serie de etape. Noi suntem în etapa în care avem o procedură deschisă, iar această procedură ne spune că trebuie să avem o abordare progresivă cu privire la reducerea deficitului. În cazul în care măsurile luate de statul român ar fi insuficiente, Comisia ar putea să dea o amendă statului român. Asta ar fi teoretic, pentru că practic noi am avut negocieri şi nu numai din august, am avut şi când eram ministru de Finanţe în care am spus care sunt presiunile asupra deficitului, asupra situaţiei fiscal-bugetare a României şi nevoia de a alege între a renunţa la sprijinul pe care-l acordăm economiei şi cetăţenilor doar de dragul de a atinge nişte ţinte de deficit, de a sprijini în continuare, direct şi indirect, Ucraina şi Republica Moldova, şi a căuta soluţii de consolidare fiscal-bugetară care să vină structural în anii ulteriori”, a explicat Câciu la Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, întrebat dacă riscăm suspendarea fondurilor europene având în vedere măsurile fiscale luate recent de autorităţi.
El a reamintit că în mai 2023 a fost introdus primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, care a vizat cheltuielile bugetare, însă lucrurile au evoluat în continuare şi a fost necesar un nou pachet şi a reiterat că risipa trebuie eliminată.
„Toată lumea ştia că România are nevoie, pentru a susţine sistemele publice, de o consolidare fiscal-bugetară. Şi am avut o consolidare fiscal-bugetară şi anul 2022 şi lucrurile ne-au arătat la final o creştere economică. Lucrurile ne arată în continuare o creştere economică, lucrurile ne arată că, dacă ştim să discutăm cu mediul de afaceri, avem un partener de dialog onest, care înţelege să fie solidar până la urmă cu nevoile statului. Ştiu, este multă discuţie despre risipa de la bugetul de stat. Asta este o discuţie care trebuie dusă până la capăt şi transformată în realitate. Risipa trebuie eliminată. Dar România este construită ca un stat social în baza, dacă vreţi, a modelului european, cu sisteme sociale mari. Sistemele sociale mari, că vorbesc de sănătate, de educaţie, că vorbesc de ordine şi apărare şi siguranţă publică, pe care le trecem de multe ori cu vederea, acestea costă. Ori, România pe partea de venituri trebuie să-şi facă o consolidare fiscală şi să aşeze de aşa manieră veniturile fiscale, pentru că nu poţi să acorzi facilităţi pentru toată lumea fără a primi ceva în schimb”, a spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Adrian Câciu a subliniat totodată că de sprijinul statului român depind în mod direct 11 milioane de persoane, iar nota este plătită de toţi cetăţenii şi de mediul de afaceri.
„Avem pensionari, avem copii, avem persoane care au dizabilităţi, avem lucrătorii care lucrează în sistemele mari ale statului. Deci trebuie să avem în vedere că 11 milioane de persoane beneficiază până la urmă de un sprijin direct al statului. Cine plăteşte toată această notă? Noi toţi, cetăţenii, chiar şi noi care lucrăm la stat avem taxe şi impozite, mediul de afaceri. Dacă vrem să avem vreodată vreo dezbatere, trebuie să ne întrebăm ce vrem de la acest stat. Un stat nu se poate construi fără sisteme sociale puternice şi mai ales fără un mediu economic care este sprijinit acolo unde aduce valori adăugate. Pentru că dezbaterea despre fiscalitate, dacă vreţi, este despre a acorda facilităţi celor care investesc, Facilităţile trebuie date pentru cei care produc valoare adăugată”, a adăugat ministrul.
