Ce câștigă românii și unde pot pierde după scăderea dobânzii de referință

Reducerea cu un sfert de punct procentual a dobânzii de referință de către Banca Națională a României (BNR) nu înseamnă foarte mult pentru dobânzile aferente creditelor bancare, dar este un semnal pe care BNR îl dă pieței, în sensul că inflația este clar pe un trend descendent. România păstrează însă prima poziția în Uniunea Europeană după nivelul inflației, motiv pentru care nu am asistat la o reducere mai mare a dobânzii de referință. 

Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința de luna trecută scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 7% pe an, nivel la care se află de la începutul anului trecut. A fost redusă și facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% de la 8%, la fel ca dobânda pentru facilitatea de depozit, la 5,75% de la 6%. Indicele ROBOR la trei luni a coborât la rândul său sub 6%, nivel apropiat de cel al IRCC, care a coborât la 5,86% pentru trimestrul al treilea al anului. Astfel, dobânzile bancare aferente creditelor rămân stabile, cu tendință de scădere, dar la un nivel încă ridicat, care nu încurajează consumatorii să contracteze credite. 

Conform comunicatului BNR, rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12% în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61% în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanțiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării descreșterii dinamicii prețurilor alimentelor. „Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 5,8% în luna mai 2024, de la 6,7% în martie 2024”, arată comunicatul BNR. 

După decizia BNR, a apărut de la Institutul Național de Statistică (INS) și nivelul inflației din iunie, situat la 4,9%, confirmând trendul descendent. Din păcate, luna în curs a debutat cu o majorare a accizei la combustibili, care se va răsfrâmnge asupra prețurilor de consum, la fel ca majorarea salariului minim pe economie, care poate duce la creșterea cererii de consum și scumpirea în consecință a produselor. Acestea sunt riscurile asociate unei mențineri a inflației la actualele niveluri, dacă nu chiar o ușoară creștere, riscuri care vor fi suplimentate de majorarea pensiilor din septembrie. „Incertitudini și riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri,  având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE”, arată raportul BNR. Acestea sunt și motivele pentru care perspectiva nivelului inflației la sfârșitul anului să fie de circa 4%, adică nu mult sub nivelul la care se află în prezent. 

Cursul de schimb rămâne stabil

„Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8% în aprilie, după scăderea la 4,7% în martie, iar în luna mai a rămas relativ constantă, la 5,7%, în condițiile în care componenta în lei a continuat să-și accelereze creșterea în acest interval, iar ritmul celei în valută a reintrat pe o traiectorie ușor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8% în mai, de la 68,9% în martie 2024”, notează raportul BNR. Practic, creditarea a mers mai bine decât anul trecut în prima jumătate a anului, semn că încrederea oamenilor în viitor este suficientă pentru o creditare pe termen lung. O cifră reprezentativă pentru această dinamică este numărul locuințelor, care a crescut cu 16% la nivel național, conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) citate de un raport al companiei de consultanță imobiliară SVN România. Mai exact, peste 77.200 de case și apartamente au fost vândute în România în primele șase luni din acest an, în creștere cu 16% față de perioada similară din 2023, în timp ce numărul de locuințe vândute în București și Ilfov a crescut cu un ritm anual de 25,4%. 

Chiar dacă aproximativ jumătate dintre achizițiile de locuințe se face cu cash, vânzările de case și apartamente tot depind de dobânzile bancare. „Prima jumătate a anului 2024 a fost una bună pentru piața rezidențială locală, cu vânzări în creștere anuală de 16% la nivel național, impulsionate de scăderea dobânzilor, în special a celor fixe, unde s-a spart pragul de 5% pe an, dar și de cel mai bun nivel de accesibilitate din istoria modernă a pieței rezidențiale. Salariul mediu net a depășit 1.050 de euro la nivel național, ceea ce face ca în prezent să fie necesare circa 81 salarii medii (sau o perioadă de 6,7 ani) pentru a cumpăra o locuință  nouă cu doua camere în București, versus 96 de salarii la începutul lui 2023 (sau o perioadă de aproximativ 8 ani)”, spune Andrei Sârbu, CEO SVN Romania.

O veste bună pentru stabilitatea pe termen mediu vine și de la cursul de schimb, unde moneda națională rămâne la un nivel aproape neschimbat, de 4,96 – 4,98 lei/euro. Un raport al ING Bank arată însă că „o abatere de la nivelurile actuale continuă să rămână puțin probabilă pe termen scurt. Inflația s-a comportat în ultima perioadă mai bine decât se aștepta piața, dar o parte din câștiguri vor fi pierdute în iulie din cauza creșterii accizelor la combustibili și a costurilor de transport al gazelor. Inflația nealimentară și inflația serviciilor rămân principalele bătăi de cap pentru BNR, iar deprecierea cursului de schimb este puțin probabil să fie luată în considerare pe termen scurt”, arată araportul băncii. În plus, creșterea vânzărilor cu amănuntul, majorarea salariilor de două cifre, derapajele fiscale persistente și o creștere probabilă a poverii fiscale anul viitor continuă să prezinte riscuri de creștere a inflației, menținând nevoia de stabilitate a cursului de schimb.