Mulți suspină după coloșii industriei comuniste și susțin că importăm totul și nu se mai fabrică nimic pe plan local. Realitatea este exact pe dos – dacă în 1989 industria autohtonă producea de circa 24 de miliarde de dolari cu 3,8 milioane de salariați, în 2022 ea a avut un output de peste 70 de miliarde de dolari cu numai 1,2 milioane de angajați. Chiar și luând în calcul inflația, diferența este evident în favoarea prezentului.
Doamna Flori își trece mâna prin părul alb, se uită pe geamul din dreapta al mașinii spre o hală părăginită și întreabă ca pentru sine: „Oare se mai face ceva în România?” Ironia face ca doar câțiva kilometri mai încolo să apară în zare orașul Mioveni, cu ale sale gigantice uzine Dacia dominând peisajul. Iar din când în când se succed, ba pe stânga, ba pe dreapta drumului, numeroase hale aparținând furnizorilor celebrului producător de autoturisme. Iar răspunsul la întrebarea pensionarei din București (și, ca ea, sunt milioane de alți români) este foarte clar: da, chiar se mai produc lucruri în țara noastră.
„În anul 2022, producția de autoturisme în România a depășit 507.000 unități, ceea ce reprezintă un record absolut. Pentru prima dată în istorie am depășit pragul de jumătate de milion de vehicule. Asta pentru că în România avem doi constructori care se mișcă foarte bine și care livrează vehicule cerute pe piețele de export”, a declarat Adrian Sandu, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) în cadrul unei conferințe a industriei. Datele ACAROM arată și că în 2022 producția a fost cu 21% mai mare decât în anul precedent și cu 4% mai mare decât în precedentul an-record, 2019, dar și că industria auto reprezintă circa 12% din PIB-ul local și aproximativ 29% din exporturile țării noastre. Iar statisticile pe primele trei trimestre ale acestui an sunt și ele încurajatoare, chiar dacă cel mai probabil recordul nu va fi bătut. Astfel, au fost fabricate în această perioadă peste 375.000 de autoturisme (în ușoară scădere, de 1,8%, față de aceeași perioadă a lui 2022).
Viteză maximă
Valoarea producției industriei auto (autovehicule, subansamble și componente) a evoluat semnificativ și potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În 2021 (de când datează cele mai recente statistici disponibile) aceasta a totalizat circa 100 de miliarde de lei, față de aproximativ 36 de miliarde de lei în 2011 (respectiv de 2,7 ori mai mult). Cea mai spectaculoasă evoluție s-a înregistrat în sectorul „Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule”, unde valoarea producției livrate a crescut de peste trei ori, de la 15 miliarde de lei în 2011 la peste 51 de miliarde de lei în 2021.
Iar viitorul nu sună deloc rău. Uzinele Ford Otosan din Craiova au anunțat recent că vor să crească capacitatea de producție de la 250.000 la 272.000 de vehicule pe an, ceea ce va duce și la o majorarea semnificativă a personalului. „Odată cu adăugarea celor 1.300 de noi locuri de muncă, vom ajunge la un număr de aproximativ 6.500 de angajați la fabrica din Craiova, ceea ce va asigura un program de lucru în trei schimburi”, arăta Președintele Ford Otosan Craiova, Müjdat Tiryaki.
Creșteri spectaculoase s-au raportat în aceeași perioadă și în cazul altor mijloace de transport. Astfel, în 2021 s-au fabricat în România biciclete în valoare de aproape 14 miliarde de lei (sumă de 3,5 ori mai mare decât cea înregistrată cu un deceniu în urmă), dar și vagoane și locomotive de peste 13 miliarde de lei (aproape triplu față de nivelul din 2011). O majorare semnificativă a avut loc și în industria aeronautică, unde producția din 2021 (în general fiind vorba de piese și subansamble pentru cei mai mari jucători de pe piața mondială, precum Airbus și Boeing) a fost dublă ca valoare față de în urmă cu zece ani, ajungând la aproape 10 miliarde de lei.
Cifre impresionante
Iar lista industriilor care au prosperat și s-au extins în ultimul deceniu poate continua mult și bine. Fabricanții de hârtie și carton, de pildă, au avut în 2021 venituri de peste patru miliarde de lei, cu 150% mai mult decât în 2011, în timp ce manufacturierii de parfumuri și cosmetice și-au crescut de nu mai puțin de opt ori cifra de afaceri în aceeași perioadă, până la 1,4 miliarde de lei.
Și producția de medicamente și produse farmaceutice a urcat în ultimul deceniu, de la 2,9 la 3,6 miliarde de lei, în timp ce industria cauciucului (unde vedetele sunt anvelopele pentru autovehicule) a crescut cu peste 50%, atingând o valoare de 12,5 miliarde de lei în 2021. Asta în timp ce producția de mase plastice a explodat, atingând aproape 14 miliarde de lei în 2021 (aproape de trei ori mai mult decât nivelul de 4,8 miliarde raportat în urmă cu un deceniu). Chiar dacă luăm în calcul inflația agregată pentru această perioadă (de circa 26%), creșterile rămân cel puțin impresionante.
Chiar și în zona industriei alimentare, una dintre cele mai afectate de mitul „nu se mai face nimic în România, totul este importat”, cifrele INS sunt clare. În 2021, valoarea produselor din carne fabricate pe plan local aproape s-a dublat față de un deceniu în urmă, ajungând la 15,5 miliarde de lei comparativ cu 8,4 miliarde în 2011. O evoluție similară s-a înregistrat în ceea ce privește uleiurile și grăsimile (de la 2,2 miliarde la 4,5 miliarde de lei), în sectorul lactatelor (de la 2,5 miliarde la 5,3 miliarde de lei) și în ceea ce privește producția de vin (care a ajuns de la 1,4 miliarde de lei în 2011 la 2,8 miliarde de lei în 2021). Tot aproape dublă era în 2021 valoarea totală a sectorului apelor minerale și băuturilor răcoritoare (de la 3,3 miliarde la 6,4 miliarde de lei), în timp ce în fabricarea de sucuri din fructe s-a raportat o majorare cu 150% în aceeași perioadă (până la 840 de milioane de lei).
Viitorul sună bine
Iar semnele care vin dinspre zona industrială ne permit să credem că, pe termen mediu cel puțin, evoluția pozitivă va continua, mai ales în zona produselor cu valoare adăugată mare. „Investiția în Timișoara subliniază importanța locației pentru companie, precum și încrederea în calitatea produselor și tehnologiilor realizate aici. Profităm de prezența în același loc deopotrivă a centrului de cercetare și dezvoltare și a unității de producție și creăm sinergii că conduc la o dezvoltare durabilă a companiei, la inovare și la noi idei puse în practică pentru a modela viitorul industriei automotive”, explica Christian von Albrichsfeld, Head of Country Continental Romania, cu ocazia inaugurării, în urmă cu circa un an, a celei de-a treia extinderi a fabricii de componente electronice, după o investiție de aproximativ 40 de milioane de euro.
Cam în același timp era deschis în Maramureș șantierul unor noi hale de producție ale fabricantului de piese electrice și electrotehnice Weidmüller, care ar urma să asigure 500 de noi locuri de muncă. Asta în timp ce în vara acestui an grupul german Kärcher, care deține deja două fabrici la Curtea de Argeș, a anunțat că va investi 20 de milioane de euro în extinderea producției pe plan local. PepsiCo anunța la rândul său un proiect de circa 90 de milioane de euro pentru extinderea fabricii sale de snacks-uri din Popeşti-Leordeni, Ilfov, în timp ce în județul Galați s-ar putea dezvolta un proiect de circa 500 de milioane de euro constând în 136 de turbine eoliene cu o capacitate maximă de 600 MW, dar și o fabrică de baterii auto în care belgienii de la Avesta Battery & Energy Engineering (ABEE) ar urma să investească nu mai puțin de 1,4 miliarde euro.
Până în 2026, în urma unei investiții de 130 milioane de euro, capacitatea de producție a produselor aromatice la rafinăria Petrobrazi se va dubla, a anunțat OMV Petrom, în timp ce concernul Daimler și-a planificat să aloce 135 de milioane de euro unor noi capacități în România, dedicate componentelor pentru vehicule electrice. Nu putem uita de Nokian Tyres, care a ales județul Bihor pentru relocarea fabricii sale de anvelope din Rusia. Ar urma să se cheltuiască în acest scop 650 de milioane de euro, din care 100 de milioane de euro vor fi ajutor de stat.
