Noi tipuri de centrale termice în condensare, cu amestecuri de 30% şi 35% hidrogen în gazele naturale, au fost testate cu succes de Delgaz Grid şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (UTCB), în cadrul proiectului 20HyGrid.
Potrivit unui comunicat de presă al distribuitorului de gaze naturale, testele au avut loc în laboratorul de încercare sisteme şi echipamente termice (INSIST), acreditat RENAR pe un eşantion de şase modele de centrale termice în condensare, de la producători diferiţi, cu amestecuri de 30% şi 35% hidrogen în gazele naturale.
Parametri urmăriţi au fost concentraţia componentelor din gazele de ardere, variaţia parametrilor de lucru (sarcină termică, randament) la păstrarea parametrilor de lucru în situaţia alimentării doar cu gaze naturale de la reţea, performanţă la sarcină minimă, maximă (funcţionare continuă şi pornire la sarcină minimă).
„Verificarea funcţionării centralelor termice murale cu combustibil gazos conţinând 30 şi respectiv 35% vol. hidrogen în amestec s-a realizat pe un stand experimental complet automatizat, dotat cu senzori de măsură de precizie ridicată. Testarea a presupus doar evaluarea performanţei arderii, iar rezultatele se referă doar la echipamentele testate. Centralele au funcţionat corespunzător inclusiv la sarcină minimă. Nu au fost identificate creşteri ale emisiilor de monoxid de carbon asociate cu un proces de ardere incompletă”, a declarat Răzvan Calotă, lectorului doctor inginer la UTCB.
La rândul său, Cristian Călin, coordonatorul proiectului 20HyGrid, a confirmat faptul că testele au validat funcţionarea fără probleme a centralelor testate cu până la 35% hidrogen în gazele naturale. „Urmează să testăm cu aceste concentraţii, în poligonul nostru de la Mediaş şi alte tipuri de aparate: centrale convenţionale, fără condensare, aragaze, arzătoare atmosferice etc.”, a completat reprezentantul Delgaz Grid.
În prezent, Proiectul 20HyGrid este în desfăşurare pe o stradă din Gorneşti, judeţul Mureş, cu reţea de gaze naturale din oţel, unde compania a început testele la clienţii casnici pentru a verifica funcţionarea instalaţiilor interioare şi a aparatelor de utilizare existente cu amestec de gaze naturale (80%) şi hidrogen (20%). După finalizarea acestor teste, se va testa, în ultima etapă, funcţionarea reţelei din oţel cu acest amestec, concomitent cu instalaţiile şi aparatele de utilizare ale clienţilor.
Delgaz Grid şi-a asumat, în premieră în România, realizarea primului proiect care are ca obiectiv testarea încălzirii sustenabile a locuinţelor pe baza unui amestec de gaze naturale (80%) şi hidrogen (20%).
Proiectul, denumit 20HyGrid, se desfăşoară în perioada noiembrie 2022 – octombrie 2024 şi urmăreşte să demonstreze că, din punct de vedere tehnic, este posibilă şi sigură adăugarea de hidrogen, în proporţie de 20% din volum, în reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare a gazelor naturale existente în România. Instalaţiile de utilizare ale consumatorilor şi elementele componente ale sistemului de distribuţie nu vor fi modificate pentru acest proces.
Printre promotorii şi susţinătorii proiectului se află: Ministerul Energiei, Comisia de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, Asociaţia pentru Energia Hidrogenului şi Asociaţia Energia Inteligentă.
Delgaz Grid, compania de distribuţie din cadrul Grupului german E.ON, operează o reţea de gaze naturale de 25.800 km în 20 de judeţe din partea de Nord şi de Vest a României (Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Timiş, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara, Mureş, Sibiu, Alba, Harghita, Iaşi, Botoşani, Vaslui, Suceava, Neamţ şi Bacău) şi o reţea de electricitate de peste 81.500 km în şase judeţe din Moldova (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui).
De la intrarea pe piaţa locală, în anul 2005, E.ON a investit 2,1 miliarde de euro în principal pentru modernizarea reţelelor de gaze naturale şi electricitate şi a virat către stat impozite şi taxe de trei miliarde de euro.
