Companiile din energie, impozit suplimentar de 0,5% din venituri

Companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit de minimum 1% pe cifra de afaceri, în timp ce operatorii din sectoarele petrol şi gaze naturale, cu afaceri ce depăşesc 50 de milioane de euro, vor avea de achitat un impozit suplimentar de 0,5% din veniturile totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiţii şi amortizări, reiese din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024 – 2026, publicată miercuri de Ministerul Finanţelor.

„Se va impune un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri; impozitul se aplică veniturilor totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiţii şi amortizare” se precizează în document.

De asemenea, instituţiile de credit vor plăti un impozit suplimentar calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a unei cote de impozitare de 2% în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, respectiv de 1% începând cu 1 ianuarie 2026. Documentul oficial arată că valoarea cifrei de afaceri cuprinde venituri din dobânzi, dividende, taxe şi comisioane, respectiv alte categorii de venituri.

În acelaşi timp, începând din 2024 se introduce impozit suplimentar pentru operatorii din sectoarele petrol şi gaze naturale, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro. Acesta va fi 0,5% din veniturile totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiţii şi amortizări.

În ceea ce priveşte microîntreprinderile, Strategia fiscal-bugetară prevede, pentru anul viitor, instituirea a două cote de impozitare pe veniturile acestora. Astfel, este vorba despre o cotă de 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri ce nu depăşesc 60.000 euro, respectiv de 3% pentru microîntreprinderile care au venituri ce depăşesc 60.000 euro sau desfăşoară activităţi, principale sau secundare, în domeniile editare produse software, facilităţi de cazare, restaurante, catering pentru evenimente, baruri, activităţi juridice (societăţile cu personalitate juridică care nu sunt entităţi transparente fiscal, constituite de avocaţi), activităţi de asistenţă medicală generală sau specializată, stomatologie.

De asemenea, persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator vor fi scutite de la plata impozitului pe venit, dar numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă şi pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei, inclusiv. Suplimentar, persoanele fizice pot opta pentru plata contribuţiei datorată la fondul de pensii administrat privat. Aplicarea facilităţilor fiscale se limitează până la data de 31 decembrie 2028.

Totodată, în sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară, va exista scutire de la plata impozitului pe venit aplicabilă numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parţial, şi pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei, inclusiv. În plus, este eliminată exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi scutirea de la plata contribuţiei de asigurări sociale datorată de către angajatori pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii de muncă.

De la 1 ianuarie 2024, sumele reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă acordate potrivit legii vor fi incluse în baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.

„Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, din una sau mai multe surse, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate pe fiecare sursă de venit, la o bază anuală de calcul egală care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe ţară”, se precizează în documentul de la Finanţe.