Companiile româneşti, rezistenţă peste aşteptări în faţa încetinirii creşterii economice

Companiile româneşti au manifestat o rezistenţă peste aşteptări în faţa încetinirii creşterii economice şi prioritizează extinderea capacităţii de producţie, conform sondajului Băncii Europene de Investiţii (BEI) privind investiţiile 2023 prezentat în cadrul unui eveniment organizat marţi împreună cu Banca Naţională a României (BNR).

Potrivit unui comunicat de presă comun, sondajul arată că, în medie, firmele din România sunt relativ optimiste cu privire la intenţiile lor de investiţii pentru 2023, în ciuda încetinirii creşterii economice şi a înăspririi politicii monetare.

Sondajul BEI privind investiţiile a vizat peste 12.000 de companii din Uniunea Europeană şi 800 de companii din SUA.

Discursul secretarului general adjunct al BEI, Mikolaj Dowgielewicz, şi discursul guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, precum şi prezentările ţinute de Debora Revoltella, economistul şef al BEI, şi de Valentin Lazea, economistul şef al BNR, au evaluat starea economiei româneşti, percepţiile companiilor despre şocurile recente, precum şi rezistenţa şi capacitatea companiilor de a adopta noi strategii.

Întreprinderile româneşti (72%) au fost afectate în mod deosebit de şocul energetic, similar întreprinderilor din UE (68%). Firmele româneşti au avut aceeaşi probabilitate precum cele din UE în ansamblu (94% faţă de 95%) de a fi răspuns la şocul energetic prin adoptarea uneia sau mai multor strategii relevante. Strategiile cel mai frecvent citate de firmele româneşti au fost căutarea de economii/eficienţă energetică (83%), renegocierea contractului de energie (65%) sau modificarea mixului energetic (64%).

De asemenea, o treime dintre companiile româneşti (35%) menţionează ca strategie sau prioritate oprirea sau reducerea producţiei anumitor bunuri, peste media UE (24%).

În ceea ce priveşte barierele în calea comerţului internaţional, întreruperile în lanţul de aprovizionare global (61%) şi respectarea noilor reglementări/standarde/certificări (58%) sunt principalele obstacole cu care se confruntă firmele româneşti. Ca răspuns la aceste dificultăţi, şase din zece firme româneşti (62%) şi-au schimbat sau intenţionează să-şi schimbe strategia de aprovizionare, o proporţie mai mare decât în cazul firmelor din UE în ansamblu (49%). Companiile româneşti au fost mult mai înclinate decât cele din UE să investească în stocuri digitale şi în monitorizarea operaţiunilor (46% faţă de 20%). Importatorii români au fost mai predispuşi decât cei din întreaga UE să-şi reducă ponderea bunurilor şi serviciilor importate (20% faţă de 10% în UE) şi să-şi diversifice lista de ţări ori să crească numărul ţărilor din care au importat (42% faţă de 24%).

„Ne bucurăm să constatăm că, potrivit concluziilor BEI, situaţia generală a investiţiilor în România s-a îmbunătăţit faţă de ediţia precedentă”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

Potrivit sursei citate, vulnerabilitatea la noi şocuri rămâne. Firmele româneşti sunt mai predispuse să sufere din cauza unei înăspriri a condiţiilor de finanţare, în timp ce incertitudinea cu privire la viitor (86%), costurile cu energia (81%) şi disponibilitatea personalului calificat (79%) rămân cele mai frecvent menţionate obstacole pe termen lung.

„De această dată, politicile de sprijin au reuşit să ferească economiile de ceea ce este mai rău şi, de asemenea, să susţină transformarea economiei: tranziţie net-zero, digitalizare şi rezilienţa lanţurilor valorice globale. Cu toate acestea, finanţarea tranziţiei va fi o provocare în contextul ratelor ridicate ale dobânzilor şi al măsurilor de consolidare fiscală. Prin urmare, trebuie mobilizate toate sursele disponibile, inclusiv fondurile UE din Facilitatea pentru redresare şi rezilienţă şi Programul operaţional 2021- 2027, pentru a asigura transformarea pentru competitivitate, cu o tranziţie echitabilă şi durabilă”, a declarat economistul şef al BEI, Debora Revoltella.

Banca Europeană de Investiţii (BEl) este instituţia de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deţinută de statele membre ale acesteia. Instituţia finanţează investiţii solide care contribuie la obiectivele politicilor UE. Proiectele BEI consolidează competitivitatea, stimulează inovarea, promovează dezvoltarea durabilă, consolidează coeziunea socială şi teritorială şi sprijină o tranziţie corectă şi rapidă către neutralitatea climatică.

Grupul BEI, care cuprinde şi Fondul European de Investiţii (FEI), a semnat noi finanţări în valoare totală de 88 miliarde euro pentru peste 900 de proiecte în 2023. Se aşteaptă ca aceste angajamente să mobilizeze circa 320 miliarde euro în investiţii, sprijinind 400.000 de întreprinderi şi 5,4 milioane de locuri de muncă.

Toate proiectele finanţate de Grupul BEI sunt în conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Grupul BEI nu finanţează investiţii în combustibili fosili.

Aproximativ jumătate din finanţările BEI din cadrul Uniunii Europene sunt direcţionate către regiunile de coeziune, în care venitul pe cap de locuitor este mai mic. Acest lucru subliniază angajamentul Băncii de a promova creşterea favorabilă incluziunii şi convergenţa standardelor de viaţă.

Departamentul de Economie al BEI oferă cercetări şi studii economice, precum şi analize unice ale activităţii de investiţii în Uniunea Europeană şi nu numai. El sprijină operaţiunile Băncii şi definirea poziţionării, strategiei şi politicilor ei. Economistul şef Debora Revoltella conduce Departamentul format dintr-o echipă de 45 de economişti.