Confederaţia Patronală Concordia va aviza negativ în Consiliul Social şi Economic de joi bugetul pe anul 2024 şi măsurile fiscal-bugetare, organizaţia menţionând că nu a existat niciun fel de consultare şi discuţie cu nicio industrie, iar dialogul social este din nou o formă care bifează o cerinţă legală şi nimic mai mult.
„Concordia va aviza negativ în Consiliul Social şi Economic de astăzi bugetul pe anul 2024 şi măsurile fiscal-bugetare. Ar fi iresponsabil să facem altfel. Nu a existat niciun fel de consultare şi discuţie cu nicio industrie, dialogul social este din nou o formă care bifează o cerinţă legală şi nimic mai mult, iar dintr-o primă analiză vedem un optimism excesiv şi nejustificat în privinţa nivelului veniturilor. ANAF îşi propune să colecteze 30 de miliarde în plus anul viitor deşi anul acesta este cu 12 miliarde sub ce şi-a propus. Guvernul se aşteaptă la intrări din fonduri europene şi PNRR de peste 60 de miliarde de lei deşi din cele 55 de miliarde pe care şi le-a propus în 2023 va realiza puţin sub 29 de miliarde. Cele 12 miliarde în plus pe care Guvernul consideră că le va colecta suplimentar din CASS, după extinderea bazei, sunt şi ele cu un semn de întrebare în lipsa unei fundamentări din care să înţelegem cum s-a ajuns la această cifră. Experienţa acestui an ne-a arătat că deşi Guvernul are autoritatea politică de a propune ce buget doreşte dacă el este construit pe estimări şi prognoze nerealiste în privinţa veniturilor, oalele se sparg repede în capul bunilor plătitori de taxe şi impozite. Aceştia vor fi chemaţi din nou să achite un deficit mai mare decât cel estimat, în ciuda promisiunilor că în 2024 nu vor exista creşteri de taxe şi impozite”, a declarat Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.
Potrivit acestuia, unele dintre măsurile fiscal-bugetare din jurul acestui buget ridică şi ele semne de întrebare.
Astfel, Radu Burnete menţionează că Guvernul doreşte să restrângă din nou aria de deductibilitate a sponsorizărilor deşi acest sistem a generat foarte multe beneficii sociale la costuri foarte mici. Fondul de tranziţie, deşi alimentat din supraimpozitarea companiilor din energie, este gol în proiectul de buget. În plus, plafoanele pentru Rabla scad semnificativ descurajând aceste programe deşi banii din Fondul de Mediu nu pot fi realocaţi spre alte zone bugetare, subliniază sursa citată.
De asemenea, Burnete susţine că impozitul pe cifra de afaceri rămâne cu neclarităţi semnificative „şi vedem inclusiv decizii fiscale care vor avea efect retroactiv. Se înăspresc pedepsele pentru evaziune, ceea ce în sine este foarte bine, dar în lipsa reformării şi digitalizării ANAF ne temem că instituţia va deveni mai opresivă tot cu bunii contribuabili, nu cu evazioniştii”.
„Dialogul social şi consultarea ar fi rezultat într-un buget mai realist de care mediul de afaceri şi societatea să nu se teamă, dar asta nu se poate face în cele 24 de ore pe care le-am avut la dispoziţie. Guvernul continuă să nu-i ia în serios pe cei care produc până la urmă bunăstarea din România, angajaţii şi angajatorii. Noi ne luăm în serios rolul şi vom publica în perioada următoare propriile analize şi opinii chiar dacă măsurile şi bugetul vor fi fost adoptate deja”, a mai spus Radu Burnete.
Guvernul va aproba, în şedinţa de joi, proiectele de lege privind bugetul de stat 2024 şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, postate în dezbatere publică cu o zi în urmă.
Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creştere economică de 3,4% şi o inflaţie medie anuală de 6% şi deficit de 5% din PIB, potrivit Strategiei Fiscal – Bugetare 2024 – 2026 publicate miercuri.
Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preţuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condiţiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimată la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.
