Consultanță
Contractele individuale de muncă ale angajaților trebuie să precizeze explicit toate avantajele și beneficiile acordate pe lângă salariu
Contractele individuale de muncă ale angajaților trebuie să precizeze explicit toate avantajele și beneficiile acordate pe lângă salariu, nu și valoarea lor, conform unei noi legi, intrată în vigoare la sfârșitul anului trecut. Angajații sunt astfel protejați de retragerea acestora de către angajator pe durata derulării contractului, precizează casa de avocatură Hațegan Attorneys. Alexandra Burdulea, asociat coordonator pe practica de dreptul muncii în cadrul biroului de avocatură Hațegan Attorneys explică și comentează modificările recente aduse Codului Muncii.
Ce prevede legea pentru angajați?
Legea nr. 283/2022 modifică și completează Codul Muncii la articolul 17 cu obligația angajatorilor de a insera în contractele individuale de muncă “suportarea de către angajator a asigurării medicale private, a contribuțiilor suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupațională a salariatului, în condițiile legii, precum și acordarea, din inițiativa angajatorului, a oricăror alte drepturi, atunci când acestea constituie avantaje în bani acordate sau plătite de angajator salariatului ca urmare a activității profesionale a acestuia, după caz”.
Angajații trebuie informați că bonusurile, al XIII-lea salariu și orice alte sume, indiferent de denumirea sau scopul pentru care sunt acordate pe lângă salariu (cu excepția celor identificate prin legi cu un scop anume, precum diurna, de exemplu) vor trebui pe viitor incluse în toate contractele individuale de muncă.
Ce înseamnă această reglementare pentru angajatorii români?
Rațiunea din spatele acestei recomandări către departamentele de HR, cristalizată între timp la nivelul avocaturii din România, era de a permite angajatorilor să preîntâmpine eventuale dificultăți economice care ar putea, într-un moment nedeterminat în viitor, să rezulte în imposibilitatea financiară de a oferi angajaților lor aceleași beneficii. Un exemplu de astfel de schimbare drastică în viața economică a companiilor a fost pandemia de COVID 19, care a obligat angajatorii să fie mai flexibili și să găsească soluții creative pentru a se adapta noilor condiții. Unele dintre beneficiile acordate angajaților în timpul pandemiei au fost ulterior retrase, nefiind necesare după reluarea normală a activității, iar altele erau pe perioadă determinată pentru a compensa neajunsurile provocate de pandemie.
Noua reglementare presupune pentru angajatori o serie de obstacole întrucât, deși angajatorul nu e obligat de noile prevederi din Codul muncii să treacă în contract care vor fi valorile exacte ale bonusurilor, cât de cuprinzător va fi abonamentul medical sau cât de mare prima de vacanță, faptul că trebuie să treacă în contract, fie și sumar, toate aceste elemente care până acum se regăseau doar la nivelul politicilor interne este de natură să pună în dificultate angajatorii, cel puțin pe termen scurt.
„Trebuie menționată și reținută dificultatea care constă în faptul că angajatorii, care până acum puteau decide oricând dacă acordă sau nu beneficii, neavându-le trecute în contracte, de acum încolo nu le vor mai putea retrage fără acordul părților. În cadrul biroului Hațegan Attorneys am încercat să ne sprijinim clienții și să găsim împreună cu ei soluții creative care să fie conforme cu interesele ambelor părți ale raporturilor de muncă”, a declarat Alexandra Burdulea, asociat coordonator pe practica de dreptul muncii în cadrul biroului de avocatură Hațegan Attorneys.
Noua lege a fost adoptată în vederea transpunerii în legislația națională a Directivei (UE) 2019/1152 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană și a Directivei (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului și aduce o serie de modificări Codului Muncii.