Creștere de 74% a numărului de tratamente cu celule stem. Ce afecțiuni sunt tratate în România

Cord Blood Center, prima și cea mai mare bancă de celule stem din România, prezentă în alte șapte țări din Europa Centrală și de Est, anunță o creștere de 74% a numărului de unități eliberate în 2022 la nivelul întregului grup, acestea fiind utilizate, cu precădere, în tratarea tulburărilor de spectru autist, scleroză multiplă, AVC, Epilepsie și chiar probleme de fertilitate.

În România, în proporție de peste 80%, celulele stem recoltate la naștere și stocate de Cord Blood Center în regim de criogenie, la o temperatură constantă de minus 180 de grade Celsius, au fost utilizate pentru ameliorarea simptomelor tulburărilor de spectru autist.

Sstatisticile arată că, la nivel național, peste 30.000 de oameni trăiesc cu tulburări de spectru autist. Copiii români pentru care au fost eliberate probele au primit propriile celule stem hematopoietice recoltate la naștere din sângele ombilical. Aceste probe au avut o utilizare autologă, la o clinică privată din București, în cadrul unui studiu clinic aflat încă în desfășurare. Conform investigatorilor, 70% dintre participanții la studiu ating obiectivele de tratament și se observă îmbunătățiri comportamentale.

Pentru ce alte afecțiuni au fost utilizate celulele stem recoltate la naștere?

Toate unitățile eliberate și utilizate în România au fost administrate copiilor diagnosticați cu tulburări de spectru autist, paralizie cerebrală sau anemie aplastică.

La nivel global sunt peste 80 de afecțiuni care au protocol standardizat de utilizare a celulelor stem hematopoietice recoltate la naștere, printre care: anumite tipuri de leucemie, scleroza multiplă, anumite tulburări congenitale ale sângelui, neuroblastomul și anumite tulburări metabolice.

Beneficiile recoltării întregului țesut placentar

„Cord Blood Center este singura bancă de celule stem care are capacitatea de a recolta și stoca în România, în condiții de criogenie, numărul maxim de celule stem disponibile la naștere. Acest lucru se datorează faptului că investițiile în infrastructură și tehnologii de ultimă generație ne permit recoltarea, procesarea și stocarea atât a sângelui și țesutului ombilical, precum și a întregului țesut placentar. De fapt, România este printre puținele țări din Europa unde viitorii părinți au acces la această procedură: recoltarea placentei la naștere. Astfel, copiii vor beneficia de zeci de unități sursă a diferitelor tipuri de celule stem, cu potențial terapeutic în tratarea a peste 80 de boli grave. Cel mai important aspect constă în faptul că placenta conține cea mai mare cantitate de celule – un factor important în ceea ce privește administrarea terapeutică. Totodată, trebuie menționat și faptul că în placentă se găsesc celule imuno-evazive – acestea exprimă niveluri scăzute, uneori sau chiar nivel zero, a markerilor de compatibilitate HLA, ceea ce înseamnă că acestea ar putea fi utilizate pentru orice membru al familiei,” afirmă dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center România.

Cum sunt folosite în plan extern celulele stem recoltate la naștere?

La nivel internațional, grupul Cord Blood Center este prezent în alte șapte țări din Europa Centrală și de Est (Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Italia, Ungaria și Elveția), stocând probele biologice a peste 175.000 de familii. 41,3% dintre unitățile de celule stem eliberate au fost administrate copiilor și adolescenților, în vreme ce 58,7% dintre pacienți au fost adulți și bătrâni.

Astfel, la nivelul întregului grup Cord Blood Center, printre cele mai des întâlnite afecțiuni pentru care se solicită eliberarea de celule stem recoltate la naștere se numără tulburările de spectru autist, Accidentul Vascular Cerebral, Epilepsia, Sindromul Sheehan, boala cardiacă pulmonară și chiar problemele de fertilitate.

„Peste 800 de studii clinice din întreaga lume verifică utilizarea țesutului placentar, a țesutului ombilical și a sângelui ombilical în multe boli diferite, cum ar fi: Parkinson, boala Crohn, diabet, fibroza pulmonară, cardiomiopatie, HIV și altele. Se preconizează că până la final de 2030 vor fi aprobate alte 30-50 de noi terapii celulare, motiv pentru care sfătuiesc viitorii părinți să se informeze despre opțiunile de recoltare disponibile la naștere și să aleagă placenta,” a transmis Dominika Valent Raffajova, genetician molecular, Universitatea din Edinburgh, consultant Cord Blood Center.