Specialiștii SOLO, primul serviciu 100% digital din România de gestionare a PFA-urilor, au identificat trei puncte nevralgice la modificările fiscale propuse recent, care privesc freelancerii și liber-profesioniștii, și cer ca reprezentanții celor peste 400.000 de PFA, PFI, CMI, sau Cabinete individuale să fie prezenți la consultările dintre Guvern și mediul de afaceri.
Conform celor mai recente informații vehiculate în presă, pentru veniturile ce depășesc 24 de salarii, PFA-urile vor plăti pentru contribuția la sănătate (CASS) 10% din venitul netul.
Deficitul bugetar nu se acoperă prin supra-taxarea micilor antreprenori și a profesioniștilor independenți
Din cauza inechității semnificative a măsurilor fiscale propuse, care vor afecta îndeosebi segmentul micilor antreprenori, efectul acestora în reducerea deficitului bugetar nu va avea rezultatul scontat.
„În primul rând, impactul fiscal al acestor măsuri reprezintă o cotă infimă din suma necesară acoperirii deficitului bugetar, însă costul pentru micii antreprenori va fi unul major. În al doilea rând, aceste creșteri de taxe propuse vor descuraja multe segmente în fiscalizarea activității și veniturilor lor, încurajând munca la negru, cu efecte negative asupra întregului mediu economic”, a declarat Alexandru Anghel, CEO SOLO.
Pașii importanți făcuți în ultimii ani, prin care freelancerii și cei care lucrează pe cont propriu pot să își încaseze banii legal, să contribuie și să beneficieze la sistemul public de protecție socială, vor fi anulați de măsurile propuse.
Spre exemplu, un freelancer cu încasări de 15.000 de lei pe lună plătește în acest moment taxe și impozite de 3.600 de lei. Pe baza creșterilor propuse, în 2024 taxele la stat ar crește la 4.335 de lei, cu 20% mai mult decât acum.
Modificările dezechilibrate vor duce la optimizări fiscale care în final se vor traduce în încasări mai mici
Modificările propuse ar duce la creșteri agresive ale taxării profesiilor independente care folosesc un PFA, PFI, CMI etc. Pentru optimizare fiscală, profesioniștii vor alege migrarea către forme fiscale mai avantajoase care în definitiv vor duce la scăderea contribuțiilor sociale colectate de stat.
Spre exemplu un medic cu PFI astăzi poate plăti contribuții calculate la nivelul a 24 de salarii. Din 2024 va alege să plătească 16% impozit pe profit printr-un SRL și nu va mai plăti niciun fel de contribuție socială.
Lipsa de predictibilitate în taxare
Nu în ultimul rând, antreprenorii români au nevoie de un sistem fiscal predictibil, pentru a-și gestiona veniturile și a nu mai căuta soluții de optimizare fiscală în fiecare an.
PFA-ul este folosit de peste 400.000 de liber-profesioniști din domenii diverse, cum ar fi: IT-iști, designeri, profesori, traineri, medici, psihologi, consultanți de management și marketing etc. Pentru un număr însemnat de mici antreprenori, pentru care lucratul de oriunde a devenit norma ca urmare a pandemiei, măsurile fiscale propuse pot genera un nou val de migrare a forței de muncă înalt calificate către state cu politici de taxare mai prietenoase cu freelancerii (ca Portugalia, Malta, Spania sau Letonia).
Conform Raportului „Doing Business” realizat de Banca Mondială, România se află pe locul 55 (din 190) în ușurința de a face afaceri, în spatele Spaniei, Estoniei, Poloniei și chiar Moldovei. Altfel spus, pe lângă mediul fiscal instabil, al taxelor în creștere, un antreprenor în România se luptă și cu un sistem birocratic, netransparent și imprevizibil.
În concluzie, în numele celor 6.000 de PFA-uri care aleg astăzi să lucreze cu SOLO, dar și al liber-profesioniștilor care nu au o voce în revizuirea sistemului fiscal și care sunt profund afectați de propunerile vehiculate în presă, ne dorim să vedem un dialog consultativ și constructiv care să creeze bazele unui sistem stabil, predictibil și echitabil.
