BNR: Creșterea economică va rămâne modestă în 2025-2026

Creșterea economică va rămâne modestă în 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară și al măririi considerabile pe termen scurt a ratei anuale a inflației, dar și pe fondul redresării treptate a cererii externe și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, potrivit Minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, din 8 august.

‘Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică va rămâne modestă în 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară și al măririi considerabile pe termen scurt a ratei anuale a inflației – de natură să afecteze venitul disponibil real al populației -, dar și pe fondul redresării treptate a cererii externe și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o adâncire relativ alertă a deficitului de cerere agregată până la finele anului viitor, și mult mai pronunțată decât s-a previzionat anterior, succedată doar de o ușoară restrângere a acestuia în semestrul I 2027, au remarcat membrii Consiliului’, se arată în documentul citat.

În această conjunctură, reprezentanții băncii centrale estimează o frânare a creșterii consumului gospodăriilor populației în acest an și în anul următor, în raport cu anul 2024, în timp ce formarea brută de capital fix va redeveni în 2025 și va rămâne în 2026 principalul de determinant al creșterii economice.

Totodată, s-a observat că, în corelație cu conduita prezumată a politicii fiscale, evoluția exportului net își va reduce probabil semnificativ impactul contracționist în 2025, iar în 2026 va redeveni ușor expansionistă, pe fondul diminuării până la anulare a decalajului dintre ritmul creșterii economiilor principalilor parteneri comerciali ai României și cel al absorbției interne.

‘În aceste condiții, după creșterea pronunțată ca pondere în PIB consemnată în 2024, deficitul de cont curent va cunoaște o corecție descendentă în următorii doi ani, relativ mai pronunțată în 2026, dar se va menține mult deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră și să inducă riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice’, au subliniat membrii Consiliului, potrivit documentului citat.

În același timp, aceștia consideră că incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă, în vederea poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.

Totodată, au fost reliefate incertitudinile și riscurile însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, ce continuă să vină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale – de natură să afecteze mersul economiei mondiale și al comerțului internațional -, precum și pe fondul efectelor potențial generate de acordul comercial convenit între SUA și UE.

‘Membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanței atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziția energetică, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești’, se precizează în document.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate, în 8 august, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%. Totodată, a fost menținută rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și rata dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.