Băncile comerciale, atât din România, cât și din restul Europei, au înregistrat rezultate financiare bune și anul acesta. Dar par că se adună tot mai mulți nori la orizont, produși de o posibilă criză imobiliară, care ar putea aduce o furtună anul viitor. Iar riscurile asociate unei eventuale crize vin cu discuții cât se poate de serioase cu privire stabilitatea sistemului bancar.
La nivel european, băncile se confruntă cu dobânzi mari, cele mai mari din ultimele două decade în zona euro, cu o cerere slabă pe zona de creditare și cu investiții care s-ar putea dovedi perdante în viitor. Acestea sunt principalele riscuri referitoare la stabilitatea sistemului bancar conform avertismentelor Băncii Centrale Europene (BCE), dar și a celorlalte bănci centrale din regiune. Inflația persistentă, chiar dacă este pe trend de scădere, obligă la menținerea unor dobânzi ridicate. Dobânda pentru facilitatea de depozite oferită de BCE este la 4% pe an, cel mai ridicat nivel din istoria monedei euro. Dar dobânda mare descurajează investițiile în economie, inclusiv cererea pentru credite ipotecare, care duce la scăderea prețurilor. La rândul ei, aceasta duce la reevaluarea în jos a portofoliilor de active imobiliare (inclusiv garanțiile aferente împrumuturilor) și la un necesar de capital mai mare pentru a fi menținută solvabilitatea. Un cerc vicios prin care sistemul bancar a trecut și în urmă cu 15 ani. Situația nu este la fel precum cea din 2007-2008, băncile fiind mult mai bine capitalizate, mai ales în România, dar riscurile rămân aceleași. După falimentele câtorva bănci din SUA și Europa din prima parte a anului, acum asistăm la falimente din zona imobiliară. Grupul austriac Signa Real Estate Management, cu active de 27 miliarde euro, este pe cale să se prăbușească, ceea ce ar duce la pierderi mari pentru bănci. Grupul austriac deține clădirea Chrysler din New York, dar și proprietăți importante în Germania, Elveția și Austria. Signa, care are credite mari la bănci – o expunere totală de peste 670 milioane dolari -, și-a cerut deja insolvența la un tribunal din Germania.
Creditele pentru sectorul imobiliar comercial reprezintă 20% din portofoliul băncilor din zona euro, în timp ce creditele ipotecare rezidențiale au o pondere de 30%, conform datelor BCE. Problema este că valoarea contabilă a activelor a devenit, în unele cazuri, mai mare decât valoarea de piață, iar băncile trebuie să își facă rezerve de capital și mai mari pentru a acoperi riscurile asociate creditelor neperformante. Un raport al BCE arată că aproape trei sferturi dintre băncile de economii și cooperativele de credit se confruntă cu pierderi din investiții în valori imobiliare.
Deocamdată, băncile încă stau bine, după un trimestru al treilea profitabil. Inclusiv Deutsche Bank a înregistrat un profit net de un miliard de euro, la fel și Commerzbank, care și-a triplat profitul față de acum un an. Dar cu cât este mai mare, cu atât este și mai extinsă o bancă, iar problemele din alte regiuni pot provoca pierderi. Nu se știe cât de mare este expunerea pe active din SUA sau China, dar cu siguranță un nivel de expunere există. Iar China tocmai ce a intervenit la nivel de stat pentru a menține în viață sectorul imobilar. Guvernul de la Beijing a anunțat eliberarea de fonduri cu o valoare totală de 127 miliarde euro pentru un număr de peste 50 de dezvoltatori imobiliari și din sectorul construcțiilor. Acest sector reprezintă 25% din PIB-ul Chinei și se află de doi ani în scădere, pe fondul vânzărilor tot mai mici, care pot trimite în faliment dezvoltatorii.
Solvabilitatea bună în România
Sistemul bancar autohton stă incomparabil mai bine decât acum 15 ani, când expunerea pe active imobiliare riscante era foarte mare, dar și mai bine decât băncile din Europa. După primele nouă luni, băncile de la noi au reușit un profit net de peste 10 miliarde lei, cât tot câștigul de anul trecut, și pare că se îndreaptă către un nou an record pentru profit, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR). Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci din sistem, Banca Transilvania, BCR și BRD Groupe Societe Generale, s-a ridicat la 4,8 miliarde lei după primele trei trimestre, aproape jumătate din câștigurile totale ale băncilor din țara noastră. Cea mai mare parte a creșterii profitului a venit din veniturile din dobânzile aferente creditelor, care se află încă la niveluri mari din cauza inflației și a indicilor de referință ROBOR și IRCC. Veniturile din dobânzi au însumat 31 miliarde lei în primele nouă luni, cu circa 60% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creditarea, însă, a încetinit la o creștere de mai puțin de 8% la nouă luni, jumătate comparativ cu anul trecut. Coroborat cu stagnarea de pe piața imobiliară și de perspectivele nu tocmai bune de anul viitor în acest domeniu (când va intra în vigoare creșterea de TVA pentru locuințele de sub 120.000 de euro), se poate vorbi de un 2024 cu probleme mai mari decât în 2023.
Dar solvabilitatea sistemului bancar, de 22,3%, este la un nivel foarte bun, mai mare decât media europeană, după cum a arătat Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al BNR. „Solvabilitatea sectorului, de 22,3%, este adecvată şi superioară mediei europene, indicatorii de lichiditate au cunoscut o îmbunătăţire faţă de anul 2022, principalii indicatori de calitate a activelor, rata creditelor neperformante şi gradul de acoperire cu provizioane plasează sectorul bancar în categoria de risc scăzut conform EBA”, a declarat Csaba Balint la „Bucharest Leaders Summit: The Highway to Success”. El a mai arătat că băncile cu capital autohton și-au întărit poziția în sistem și dețin acum 34% din depozitele atrase din sectorul rivat, iar creditarea companiilor amers către companiile locale, cu o pondere de 70% din totalul creditelor acordate.
În condițiile unor indicatori bancari buni, cu o rată a creditelor neperformante de 2,61% la nivel de sistem, în continuă scădere în acest an, se poate spune că suntem relativ feriți de o criză bancară în 2024.
