Datoria publică a Franței a continuat să crească în trimestrul al doilea din 2025, ajungând la 115,6% din produsul intern brut și la un record absolut de peste 3400 de miliarde de euro, arată datele preluate joi de AFP de la Institutul Național de Statistică (INSEE).
Franța se află pe locul al treilea ca pondere a datoriilor în zona euro, fiind depășită la acest capitol doar de Grecia și Italia. Francezii sunt însă pe primul loc la deficitul bugetar, așteptat să atingă anul acesta 5,4% din PIB, mult peste pragul maxim european de 3% care ar permite stabilizarea.
Conform INSEE, datoria publică a Franței crescuse la sfârșitul lui iunie cu încă 70,9 miliarde de euro față de primul semestru, la 3416,3 miliarde de euro. La rezultat au contribuit în primul rând datoriile statului, mai mari cu 64,3 miliarde de euro.
Cifrele au apărut într-un context social tensionat. Sindicatele au anunțat o nouă mobilizare la proteste joia viitoare, după ce au fost dezamăgite de cea mai recentă întrevedere cu noul prim-ministru, Sebastien Lecornu.
Acesta tot nu a reușit să își formeze guvernul, la două săptămâni de când a fost nominalizat de președintele Emmanuel Macron, și nu și-a făcut încă cunoscute intențiile privind bugetul.
Lecornu trebuie să transmită proiectul de buget Adunării Naționale, camera inferioară a parlamentului, până la jumătatea lui octombrie, pentru ca deputații să poată adopta legea aferentă înainte de sfârșitul anului.
Deficitele continue acumulate de Franța din 1975 au fost urmate de la sfârșitul deceniului 1990 de creșterea neîntreruptă a datoriei publice. În special după 2019, aceasta a urcat mai rapid decât în statele europene vecine, observă Mathieu Plane, director adjunct al departamentului de analiză și previziuni al grupului de reflecție OFCE (Observatorul Francez al Conjuncturilor Economice).
Plane arată că în afară de măsurile costisitoare de susținere în contextul inflației și al crizei din domeniul sănătății, explicația acestei evoluții include și creșterea economică mai mică decât spera guvernul.
Agenția Fitch a redus în septembrie ratingul suveran al Franței și estimează că datoria națională va ajunge în 2027 la 121% din PIB. Aceasta devine totodată și mai costisitoare, deoarece Franța se împrumută la dobânzi tot mai mari pe piețele financiare, în special după dizolvarea parlamentului din iunie anul trecut.
