De ce pare România mai scumpă decât este

Mulți membri ai diasporei se plâng de prețurile mari din magazine atunci când vizitează România. Pe de altă parte, toate datele oficiale indică în continuare că țara noastră este printre cele mai ieftine din Uniunea Europeană. Unde este adevărul?

„Nu știu cum vă descurcați cu banii, că tocmai am dat la supermarket mai mult decât acasă”, spune Dragoș, un român stabilit în Italia de mai bine de 20 de ani și proaspăt sosit în concediu la rudele din Ploiești. Alții, rămași în țară, jură că li s-a părut mai ieftin la cumpărături când au fost în vacanță în Austria, Spania sau Marea Britanie.

Pe de altă parte, toate statisticile oficiale și diverse studii independente par să susțină exact contrariul. De exemplu, conform ultimelor date publicate de Eurostat (institutul de statistică al Uniunii Europene), în 2024 România avea cele mai mici prețuri la alimente și băuturi nealcoolice la nivelul UE (respectiv 78% din media Uniunii). În aceeași categorie se aflau Slovacia (84%), Polonia (87%) și Cehia (88%), în timp ce la polul opus erau Luxemburg (124% din media UE), Danemarca (120%) și Irlanda (114%).

Rezultate confirmate

Date mai recente sunt oferite de portalul Finorum, care a calculat coșul mediu de alimente pentru un adult pentru fiecare din statele membre UE bazându-se pe informații privind prețurile furnizate de platforma Numbeo și pe venitul mediu net calculat de Eurostat. „Pentru a compara prețurile alimentelor în țările din Uniunea Europeană într-un mod corect a fost creat un coș mediu lunar standardizat, al cărui obiectiv nu a fost să reproducă obiceiurile de consum naționale, ci să creeze un indicator neutru pentru produsele de bază”, explică reprezentanții Finorum.

Așadar, studiul a luat în calcul un consum mediu lunar pe adult de opt litri de lapte, 24 de ouă, 0,5 kilograme de brânză, două kilograme de piept de pui dezosat, un kilogram de carne de vită, patru kilograme de pâine, două kilograme de orez, șase kilograme de fructe (mere, portocale și banane), două kilograme de roșii, trei kilograme de cartofi, un kilogram de ceapă, și patru salate verzi. Lipsesc, evident, o serie de alte alimente de bază (cum ar fi, de pildă, uleiul, untul sau carnea de porc). Însă având în vedere că scopul a fost doar să compare între ele costurile din țările UE, astfel de detalii devin puțin relevante.

Ceea ce a reieșit din calculele Finorum ar putea să-i surprindă pe unii sau să le confirme altora ceea ce deja știau. Cele mai scumpe coșuri lunare au fost cele din Luxemburg (264 de euro), Austria, Suedia, Danemarca, Franța și Italia (între 223 și 235 de euro). Iar cele mai ieftine au fost în România (122 de euro), Polonia (126 de euro) și Ungaria (139 de euro).

Lucrurile se schimbă, desigur, când vine vorba de cât reprezintă acest coș lunar standardizat raportat la câștiguri. Cele mai accesibile cumpărături erau în Irlanda (unde acesta costa 4,9% din venitul mediu net), Olanda (5,5%), Danemarca (6,2%) și Luxemburg (6,3%), în timp ce în Bulgaria și Slovacia acestea atârnau cel mai greu (circa 15% din venitul mediu). În aceeași categorie intrau Croația (13,2%), Letonia (12,3%), Ungaria (12%), Slovenia (11,8%) și România (unde coșul calculat de Finorum reprezenta 11,6% din salariul mediu net).

Ieftini și la nealimentare

Statisticile Eurostat pe 2024 plasau România chiar și mai bine atunci când vine vorba de coșul mediu de consum pe gospodărie (care include atât produse alimentare și nealimentare, dar și servicii). Acesta reprezenta 64% din media UE, doar Bulgaria fiind la acel moment mai ieftină (cu 60%). Polonia (72%) și Ungaria (74%) erau și ele în categoria celor mai ieftine state. De cealaltă parte, cele mai scumpe erau Danemarca, Irlanda și Luxemburg (unde traiul zilnic costa cu 31% până la 41% mai mult decât media Uniunii).

Este evident că în ultimul an și jumătate am asistat la creșteri semnificative de prețuri în România, atât la produse alimentare și nealimentare, cât și la servicii. Chiar dacă inflația a lovit și restul statelor UE, impactul acolo a fost mai redus, ceea ce face ca, cel mai probabil, poziția țării noastre drept una dintre cele mai ieftine din Uniune să se fi erodat un pic. Greu de crezut, totuși, că am fi putut trece de media continentală.

În ciuda multor opinii contrare, și studiile privind costul locuirii continuă să indice România drept una dintre cele mai ieftine țări din Europa. Deloitte Property Index 2025 ne plasa, cu un preț mediu de 1.676 de euro pe metrul pătrat pentru locuințele noi, pe locul patru în acest clasament, depășiți doar de Turcia, Bosnia-Herțegovina și Albania. La capătul celălalt al topului se aflau Luxemburg (8.700 de euro pe metrul pătrat) și Marea Britanie, Austria, Portugalia și Cehia (cu peste 5.000 de euro fiecare). Și în ceea ce privește chiriile rezidențiale, cele trei orașe luate în calcul la acest capitol (București, Cluj Napoca și Brașov) se situau, cu o medie lunară de nouă-zece euro pe metrul pătrat, în ultima treime a clasamentului continental.

Întrebări și explicații

Așa că apare o întrebare: cum se face că statisticile ne plasează în zona ieftină, dar mulți oameni percep România ca pe o țară mai scumpă decât cele din Vest? Poate că datele oficiale sunt viciate? Sorin Cace, cercetător principal la Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române, spune că nu e vorba de așa ceva. „Informațiile pe care se bazează Eurostat în stabilirea costului mediu al vieții sunt corecte și se bazează pe un mecanism solid de colectare și analiză a datelor”, explică el.

Cace crede că de vină pentru percepțiile diferite sunt alți factori, subiectivi. „Poate fără să-și dea seama, atât cei din diaspora când vin acasă, cât și cei de aici când călătoresc în Occident iau în calcul și diferențele evidente de venituri dintre România și jumătatea de vest a continentului. Și, astfel, percepția lor este influențată de puterea de cumpărare reală, care este, evident, mult mai mică în România (unde avem salariul mediu net lunar puțin peste 1.000 de euro) decât în Austria, Germania ori Franța (unde acesta trece de 2.000 de euro)”, spune el.

Nu în ultimul rând, este important să comparăm mere cu mere. Mai exact, românii din diaspora știu exact care sunt magazinele ori restaurantele mai ieftine ori când sunt promoții și reduceri, pe când atunci când vin în țară ei nu sunt la fel de bine informați. „Am văzut pe social media dispute aprige născute pe marginea unor comparații între prețul unei sticle de Coca Cola la 1,25 litri la promoție în Aldi în Germania (1,49 euro) și cel al unei sticle de Coca Cola de 2,5 litri la un magazin sătesc din România (unde era 14 lei). Sau meniul zilei în Barcelona (15 euro) comparat cu prețurile à la carte din restaurantele din București. Pentru a avea o imagine corectă trebuie să comparăm aceleași lucruri”, spune Maria, specialistă în digital media din Capitală.

Nu în ultimul rând, trebuie luat în calcul și impactul psihologic al prețurilor nominale mai mici. Evident că la prima vedere o cafea de trei euro pare mai ieftină decât una de 12 lei, dar în realitate, desigur, nu este așa. Există numeroase studii asupra efectului psihologic al prețurilor terminate în 99 (un produs la 19,99 va părea mult mai ieftin decât unul care costă 20,00), așa că, cel mai probabil, acesta este valabil și în cazul prețurilor în lei versus cele în euro, lire ori dolari.