Proiectul legislativ care vizează implementarea în România a regulilor stabilite la nivelul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind impozitul minim pe profit la nivel global, începând de la 1 ianuarie 2024, este în linie cu prevederile directivei europene, conform unui material de opinie realizat de consultanţii Deloitte România.
Potrivit unei opinii realizate de Ana Petrescu-Mujdei, senior manager, Impozitare Directă, Deloitte Romania, pe lângă prevederile referitoare la impozitul pe cifra de afaceri, incluse în legea pentru care Guvernul şi-a asumat recent răspunderea în Parlament, Ministerul Finanţelor a publicat în data de 4 octombrie 2023 un alt proiect legislativ care vizează implementarea în România a regulilor stabilite la nivelul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind impozitul minim pe profit la nivel global, începând de la 1 ianuarie 2024.
„Proiectul legislativ publicat în data de 4 octombrie 2023 în transparenţă decizională de autorităţile din România este în linie cu prevederile directivei europene şi conţine trimiteri specifice la documentele emise de OCDE pentru interpretarea acestor noi reguli, extrem de complexe. În consecinţă, volumul de informaţii pe care contribuabilii vizaţi, dar şi autorităţile române, trebuie să şi le însuşească în perioada următoare este considerabil, astfel că este nevoie de mobilizare pentru a fi gata la timp pentru aplicare. Concret, societăţile multinaţionale sau naţionale care fac parte din grupuri care au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro în cel puţin doi ani din perioada 2020-2023 vor datora, începând de la 1 ianuarie 2024, un impozit pe profit efectiv de minimum 15%. Astfel, multinaţionalele care au o rată efectivă de impozitare a profitului mai mică de 15% în România vor contribui la bugetul naţional cu diferenţa până la acest prag”, se spune în analiza menţionată.
Potrivit consultantului, chiar dacă în ţara noastră cota de impozitare este de 16%, datorită unor deduceri suplimentare (precum deducerea pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, creditul fiscal din sponsorizare sau creditul fiscal pentru achiziţionarea caselor de marcat), cota efectivă poate coborî chiar sub nivelul minim de 15%.
„Este important de menţionat faptul că şi pentru societăţile care înregistrează pierdere fiscală în 2024 este posibil să apară un impact din perspectiva impozitului minim global datorat, prin urmare este necesară o analiză specifică la nivelul fiecărei societăţi eligibile. Regulile pe baza cărora se determină cota de impozitare efectivă sunt foarte complexe şi pornesc de la profitul contabil din situaţiile financiare consolidate. Totodată, sunt prevăzute anumite excepţii, cum ar fi societăţile dintr-un grup care înregistrează în România o cifră de afaceri mai mică de zece milioane de euro şi un profit contabil mai mic de un milion de euro, care nu vor datora un impozit suplimentar. De asemenea, filialele din grupurile care pregătesc deja raportarea CbCR (country-by-country reporting) vor avea parte de un proces simplificat. În concluzie, impozitul minim pe profit la nivel global (Pillar Two) reprezintă o schimbare semnificativă în peisajul fiscal internaţional, având un impact major asupra modului în care companiile îşi gestionează obligaţiile fiscale şi modelul de afaceri. Societăţile din România care fac parte din grupuri multinaţionale trebuie să se adapteze la această nouă realitate fiscală şi să se asigure că se conformează la noile cerinţe, deloc simple”, mai spune reprezentantul companiei de consultanţă.
