Ministerul Sănătății pregătește cele mai importante proiecte de investiții în Sănătate din ultimii 30 de ani. Spitalele regionale sunt însfârșit o realitate. În toamnă începe construcția celui de la Iași, a declarat Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Income Magazine. Cei peste 2,1 miliarde de euro alocați prin PNRR vor aduce alte 27 de investiții noi, printre care un institut regional de oncologie, un centru de psihiatrie pediatrică, și o nouă clădire pentru Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare CC. Iliescu din București.
În ceea ce privește cele 19 milioane de doze de vaccin COVID-19 pe care România ar mai trebui să le achiziționeze, ministrul Rafila spune că va căuta toate soluțiile legale pentru ca țara noastră să nu facă această investiție inutilă. În interviul acordat pentru Income Magazine, actualul ministru vorbește și despre strategia privind angajările din Sănătate și decizia luată de acesta pentru a păstra în farmacii medicamentele generice ieftine.
Income: În ce stadiu sunt proiectele privind spitalele regionale? Ele există ca deziderat de foarte mulți ani. Când va fi și pus în practică acest deziderat?
A.R.: Despre spitalele regionale de urgență a vorbit prima dată domnul ministru Eugen Nicolăescu în 2007. Deci sunt nu mai puțin de 16 ani de atunci. Abia în 2023 putem spune cu certitudine că va începe construcția efectivă. Și asta pentru că eu și echipa mea, de când am preluat ministerul, am lucrat intens la realizarea proiectelor tehnice. Mai exact, la sfârșitul anului 2021, când am venit la Ministerul Sănătății, ne-am concentrat eforturile pentru a finaliza toate cele trei licitații pentru proiectele tehnice. Nu discutăm doar de un desen. Proiectul tehnic este o chestiune foarte complexă, care ține și de pregătirea zonei respective. E vorba de utilități de diverse tipuri, obținerea autorizațiilor speciale și trebuie să se implice și autoritatea locală. Practic, spitalul de la Iași are proiectul încheiat în lunile următoare. În acest sens, din punctul meu de vedere, până în toamnă va începe construcția efectivă a primului spital regional, cel de la Iași, care este proiectul cel mai avansat.
Probabil până la jumătatea acestui an, luna iulie, o să avem finalizat și proiectul tehnic pentru cel din județul Cluj, mai exact la Florești, acolo se realizează spitalul. De asemenea, sperăm că până la sfârșitul acestui an să avem terminat și proiectul tehnic pentru cel de la Craiova. Eu estimez că în primăvara anului următor pot începe lucrările și la Spitalul Regional din Craiova. Lucrările efective săpături, amenajarea șantierului, ș.a.m.d.
Sperăm ca, începând cu 2027, toate cele trei spitale regionale să devină operaționale. Investiția totală va fi de circa 2 miliarde de euro.
Income: Ce investiții în Sănătate se vor realiza cu finanțarea din PNRR?
A.R.: În total, sunt 27 de obiective, care reprezintă proiecte de spitale noi sau corpuri de clădiri din spitale deja existente. Valoarea totală este de peste 2,1 miliarde de euro. Sunt bucuros să pot anunța că am semnat majoritatea acestor proiecte, urmând ca în perioada imediat următoare să încheiem semnarea ultimelor câteva rămase.
Pot spune că, în cazul tuturor proiectelor semnate, suntem pregătiți din punct de vedere tehnic pentru începerea construcției. În cazul proiectului de 100 de milioane de euro pentru Spitalul Județean de Urgență Bistrița, s-au turnat deja stâlpii de beton care stau la fundația clădirii noi de 4 etaje pentru extinderea pavilionului spitalului.
Vreau să subliniez faptul că, printre cele 27 de proiecte sunt unele majore, cum ar fi construcția unui Institut Regional de Oncologie la Timișoara, investiție de 200 de milioane de euro, din care 80% reprezintă finanțare nerambursabilă, construcție de la zero pentru Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare CC. Iliescu din București sau extinderea aripilor Aș și A4 a Spitalului Universitar din Capitală. Aș vrea să punctez și o premieră, faptul că vom construi de la zero un centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de psihiatrie „Prof. Doctor Alexandru Obregia”, care va fi singurul de acest fel din țară. La toate aceste proiecte a început sau urmează să înceapă construcția în perioada imediat următoare.
Income: Aș dori să recapitulăm cu ce vor contribui toate aceste investiții la îmbunătățirea și modernizarea sistemului actual de sănătate.
A.R.: În primul rând vom avea în sfârșit spitale regionale. În al doilea rând, vom avea clădiri moderne pentru spitale deja existente, și dotări tehnice noi și unitare. Pentru prima dată discutăm despre unități sanitare care sunt gândite să fie integrate și unitare din punct de vedere al construcției, din punct de vedere al circuitelor, din punct de vedere al echipamentelor și nu în ultimul rând chiar și al condițiilor de cazare pentru pacienți și mai ales care să respecte normele de control al infecțiilor. Putem spune că, în România, numărul de unități sanitare noi care să respecte astfel de standarde au fost destul de puține.
Income: Când începe construcția acestor proiecte?
A.R.: Până la sfârșitul acestui an o să avem deschise multe șantiere. Deja sunt începute mai multe construcții. V-am dat un exemplu, respectiv cel de la Bistrița. Sper ca toți beneficiarii, toate autoritățile locale sau alte ministere să accelereze cât se poate, respectând procedurile legale, achizițiile. Sunt trei tipuri de achiziții: de proiectare, de construcție și de echipamente.
Income: Ce se întâmplă cu angajările în sistemul de Sănătate? Ce soluții aveți pentru medicii specialiști proaspăt absolvenți?
A.R.: Voi înainta Guvernului un memorandum pentru deblocarea unui număr de posturi. În acest sens, am trimis deja către direcțiile de Sănătate Publică o adresă pentru a colecta date. La rândul lor, acestea trebuie să se adreseze tuturor unităților sanitare din teritoriu pentru a afla ce posturi doresc să scoată la concurs. Vor exista două astfel de memorandumuri- unul făcut de Ministerul Sănătății la unitățile sanitare din subordine, iar cel de-al doilea de Ministerul Dezvoltării, care are în subordine autoritățile locale. Aceste două documente vor ține cont de necesitățile spitalelor din teritoriu.
Rugămintea mea către colegii din teritoriu a fost să aibă grijă să scoată la concurs posturi de medici specialiști, pentru că noi trebuie să asigurăm intrarea medicilor tineri în sistemul de sănătate.
Mai ales în condițiile în care, de curând, peste 1.000 de tineri medici din România au obținut titlul de medic specialist sau vor obține în perioada imediat următoare. Ne dorim să aibă oportunități în țară, nu ne dorim să îi pierdem și să plece în străinătate.
Income: Care este situația celor 19 milioane de doze de vaccinuri Covid-19 pe care România mai trebuie să le primească?
A.R.: Există discuții între Comisia Europeană și producători, pentru că CE a semnat contractele cu producătorii. România și alte state au devenit parte prin anumite memorandumuri sau amendamente pe care le-au semnat într-un anumit moment. Pentru anul acesta ar trebui să mai primim încă 19 milioane de doze, iar pentru anul trecut, încă 8 milioane de doze. Nu am făcut niciun demers să le primim. Este greu să plătești ceva ce nu folosești, mai ales când e vorba de vaccinuri. Este risipă cu bani publici. Până acum s-au cheltuit câteva sute de milioane de euro pe achiziția de doze de vaccin Covid-19.
Am susținut toate aceste argumente la întâlnirile miniștrilor Sănătății din UE. Să vedem care va fi soluția legală pentru a nu cumpăra vaccinurile.
Income: Ce schimbări urmează pe piața medicamentelor generice?
A.R.: Aș vrea să încep cu o scurtă descriere a contextului de până acum. În România, medicamentele aveau, teoretic, cel mai mic preț din Europa și din această cauză ele nu erau interesante pentru distribuitori și dispăreau de pe piață. Vă dau un exemplu: un tratament de 10 zile cu doxiciclină, un antibiotic destul de cunoscut, costă 4,60 lei, deci mai puțin de un euro. Adaosurile comerciale la farmacie, la distribuție sunt infime și nu mai e rentabil să aduci medicamentul. Acesta este motivul pentru care am propus această indexare. Pentru a le păstra pe piață. Dacă dispar aceste medicamente foarte ieftine, ele ar putea fi înlocuite de unele care sunt sensibil mai scumpe, iar efortul financiar al pacienților sau al statului va crește. Este vorba de medicamentele care costă până la 50 lei.
Este clar că trebuie să găsim o soluție de compromis: să actualizăm prețurile la medicamentele generice astfel încât să acopere măcar costul inflației.
La pacient, această indexare se va resimți undeva la jumătate. De exemplu, un medicament care astăzi costă 5 lei, va costa 5,5 lei. Din cei 50 de bani în plus, pacientul va plăti 25 de bani.
Totodată, am uniformizat taxa clawback pentru medicamentele generice, pentru că era demarată o procedură de infringement împotriva României pe această temă. Iar acum, referențierea pentru calculul prețului se face la medicamente care există cu adevărat pe piață. Am găsit o situație la Ministerul Sănătății în care sute de medicamente se calculau după prețul unor produse care nu existau pe piață, ceea ce este total ilogic și anticomercial.
Income: Ce se va întâmpla la rotativă în ceea ce privește funcția dvs de ministru al Sănătății?
A.R.: Eu n-am niciun fel de problemă legată de schimbarea conducerii ministerului Sănătății. Sunt decizii de natură politică. Important este ca proiectele să nu fie oprite. Îmi doresc ca, indiferent cine va conduce Ministerul Sănătății, să continue proiectele importante, altfel o să ne trezim ca meșterul Manole- că le luăm de la capăt de fiecare dată când se schimbă un ministru.
Income: Care sunt cele mai importante trei proiecte începute de dvs ca ministru al Sănătății?
A.R.: Primul proiect important este legat de punerea acestor investiții despre care v-am vorbit pe o traiectorie de unde să nu mai existe drum de întoarcere. Sunt proiectele cele mai importante din ultimii 30 de ani care se întâmplă în România. Fie că discutăm de spitale regionale, fie de investițiile din PNRR.
Cel de-al doilea proiect este legat de dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii, medicină de familie, ambulatorii de specialitate care să degreveze spitalele de presiunea care există și de costurile care sunt tot mai greu de susținut.
Și cea de-a treia prioritate este să lucrăm împreună cu universitățile de Medicină și Farmacie, mai ales că avem resurse din PNRR pentru asta, pentru a face o reformă reală a resurselor umane. Însă retenția medicilor și a personalului medical în țară, sau încurajarea tinerilor să profeseze în localități mici sau izolate este condiționată de un parteneriat solid, durabil cu autoritățile locale, care au o responsabilitate clară pentru asigurarea condițiilor de muncă, dar și de viață ale personalului medical. Gândiți-vă că majoritatea personalului medical este reprezentat de femei, ori femeile au și alte responsabilități legate de familie, de creșterea copiilor, educarea copiilor. E important să aibă cât sunt la serviciu sau de gardă. Sunt lucruri care trebuie rezolvate de autoritățile locale astfel încât să facă atractivă activitatea în localitatea respectivă. Și sunt deja exemple de bune practici. Am fost la Vișeu de Sus, din județul Maramureș, la un spital nou construit, foarte frumos și unde am găsit medici tineri și dornici să lucreze și în localități mai mici.
