Alegerile din noiembrie și decembrie au venit cu surprize și în prezent ne aflăm într-o situație fără precedent, iar pentru noua putere politică, marile provocări vor fi să aducă sub control diferența dintre cheltuielile și veniturile statului și să țină în frâu inflația.
Dacă alegerile prezidențiale au fost anulate, după ce autoritățile au primit dovezi că nu s-au respectat regulile jocului democratic, și vor fi repetate la primăvară, cele parlamentare au adus pe circa o treime din locurile din Senat și Camera Deputaților reprezentanții unor partide eurosceptice și anti-sistem. Totuși, restul formațiunilor politice au reușit să contureze o majoritate pro-UE și pro-NATO și să formeze un cabinet funcțional.
Totuși un lucru este cert: deficitul bugetar din 2024, care dă semne clare că va depăși pragul de 8% din PIB (respectiv va trece de 28 de miliarde de euro), nu este sustenabil și trebuie redus. Încă din luna octombrie premierul Marcel Ciolacu anunța că programul său de revenire la un nivel acceptabil al raportului dintre cheltuielile și veniturile publice a fost acceptat de Bruxelles. Totuși, pentru cei care se așteptau la o ajustare bruscă, veștile nu sunt tocmai bune. „Am ajuns la o înțelegere cu Comisia Europeană cu privire la planul fiscal, experții CE fiind de acord că România are nevoie de o perioadă de șapte ani în care să facă investiții masive în economie. În paralel, statul trebuie să facă un efort de a reduce cheltuielile”, spunea el la acel moment, indicând că până în 2031, când deficitul ar trebui să ajungă la 2,4% din PIB, acesta se va situat tot deasupra nivelului maxim admis de 3% din PIB.
Rămânem pe plus?
Jumătatea plină a paharului este că investițiile publice anunțate, care ar urma să totalizeze în medie, în perioada 2025-2027, circa 7% din PIB anual, ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra economiei. De altfel, ultimele date de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), care nu iau în calcul, desigur, eventuala continuare a tensiunilor politice, spun că ar trebui să ne așteptăm la o creștere economică de 3,5%, cu sectorul construcțiilor evoluând cel mai bine (+7,1% comparativ cu 2024), urmat fiind de agricultură (+4,1%). Industria (cu un avans de 1,6%) și serviciile (cu o creștere de 3,3%) vor contribui în măsură ceva mai mică la evoluția pozitivă prevăzută de CNSP.
O majorare se așteaptă și în ceea ce privește exporturile companiilor autohtone (+4,5%, până la circa 99 de miliarde de euro), dar vom vedea una și mai mare în cazul importurilor (+5,2%, ajungând la peste 135 de miliarde de euro). Ceea ce ar duce, evident, și la o amplificare a soldului negativ al balanței comerciale, care ar urma să depășească nivelul de 35 de miliarde de euro la finele anului.
Continuă războiul cu inflația
Vești bune (cel puțin la data realizării acestei prognoze, între timp lucrurile s-ar putea să se fi schimbat) veneau din partea soldului negativ de cont curent, care ar fi urmat să scadă de la 7,7% la 7,3% din PIB în următoarele 12 luni. Asta în timp ce indicele mediu al prețurilor de consum ar trebui să se reducă de la 5,5% în 2024 la 4,2% în 2025. Cu alte cuvinte, produsele și serviciile vor continua să se scumpească, dar ar trebui să o facă într-un ritm ceva mai puțin alert decât cel cu care ne-am obișnuit. De altfel, lupta cu inflația, care a înghițit în ultimii ani cote semnificative din veniturile populației și ale companiilor, ar trebui să fie o prioritate a noului cabinet. Asta mai ales că unele din deciziile guvernamentale ar putea, în mod ironic, re-alimenta creșterea prețurilor.
„Anumite măsuri fiscale care ar putea fi luate la începutul anului pot să ducă prețurile în sus. Majorarea TVA, de exemplu, are impact inflaționist, se duce imediat în prețuri”, explica recent guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Alți factori, care nu sunt neapărat sub controlul Guvernului, au jucat și ei un rol în majorarea ratei inflației în 2024 și ar putea continua să-și facă simțite efectele și în 2025. ”Seceta, de exemplu, care a fost mai severă în România decât în alte state europene, a dus la o ofertă deficitară care s-a reflectat rapid în prețul legumelor și fructelor în trimestrul al treilea. Asta în timp ce mărirea costurilor cu forța de muncă fără a fi corelate cu creșteri de productivitate au același efect”, spunea Isărescu.
În echilibru
Aceeași prognoză a CNSP calculase un curs mediu de schimb de 5,03 lei pentru un euro în 2025 (față de 4,98 în 2024), dar rămâne de văzut dacă încrederea în moneda națională va putea fi menținută la aceste cote. Asta după ce săptămânile trecute BNR și Ministerul Finanțelor au fost nevoite să intervină în piață pentru a evita devalorizarea leului ca urmare a efectelor induse în piață de incertitudinile politice. Și, după cum știm, tensiunile încă nu s-au încheiat.
În același timp, experții în piața muncii prevedeau o scădere ușoară a numărului de șomeri de la finele anului (de la 250.000 în 2024 la 245.000 în 2025), dar și o evoluție pozitivă a numărului de salariați (de la 6,74 la 6,86 milioane, adică un plus de puțin peste un procent). Cât despre salariul mediu net, acesta ar trebui să continue să crească potrivit prognozelor, ajungând de la circa 5.060 la sfârșitul lui 2024 până la aproape 5.400 de lei peste 12 luni.
Nu la fel de îmbucurătoare sunt, totuși, veștile privind salariul real (care ia în calcul creșterea efectivă a puterii de cumpărare și nu doar majorarea numerică a lefurilor). Dacă CNSP a calculat că acesta ar trebui să fi urcat cu circa 9% în 2024, pentru 2025 se prevede o evoluție modestă, de numai +2,3%. Cu alte cuvinte, chiar dacă vom primi mai mulți bani de la angajator, sunt mari șanse ca inflația să muște puternic din sumele suplimentare și, de fapt, să simțim cu greu o creștere firavă a nivelului de trai.
Incertitudini și corecții
Dincolo de deja menționații factori de ordin politic, care ar putea da totul peste cap foarte repede (ne putem uita la cum a evoluat bursa de la București între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale pentru a ne da seama despre impactul economic negativ pe care l-ar putea avea populismul), prognozele trebuie privite tot timpul cu an anumit grad de prudență. Și nu ar trebui să ne mirăm dacă se modifică pe parcurs, uneori chiar radical.
Economiștii BCR, de pildă, au corectat de curând în mod semnificativ prognoza de creștere pe 2024. „Ca urmare a recentelor date de la Institutul Național de Statistică vom scădea la 0,8% (față de estimarea inițială de 1,9%) prognoza privind evoluția economică în 2024”, se arată în raportul emis de bancă. Deși nu sunt încă disponibile detalii, se bănuiește că datele economice sub așteptări, care arată că economia a stagnat în trimestrul al treilea, au de-a face cu producția agricolă foarte slabă.
Există, totuși, și motive de optimism. Chiar dacă nu la fel de încrezători ca cei de la CNSP, experții BCR au anunțat că „ne menținem prognoza de creștere pentru economia românească la 2,8% pentru 2025, deși există unele riscuri legate de măsurile fiscale care ar putea fi introduse la începutul anului”.
